ŞTIRILE ZILEI:
 
 
În Olanda, prostituţia şi drogurile uşoare aduc bani la buget şi turişti Imprimare E-mail
Scris de Andreea Anghel   
Care este primul lucru care îşi vine în minte cånd spui Olanda? „Iarbă“ legală şi „fete“ în vitrine. Într-adevăr, cam la atåt se reduce pentru milioane de oameni această ţară micuţă, dar extrem de inteligentă cånd vine vorba de făcut bani. Iar centru comercial este Amsterdam, a cărei atracţie supremă o reprezintă coffee-shopurile (barurile de unde poţi cumpăra marijuana şi unde o poţi fuma, dar unde fumatul unei simple ţigări este interzis) şi faimosul Red Light District, paradisul sexului. De-a lungul a cåteva străduţe, femei de toate vårstele, naţiile şi formele stau zåmbitoare în vitrinele luminate instens în roşu. Pe långă prostituatele din vitrină găseşti sex shop-uri pentru toate gusturile şi live porno shows pentru toate orientările. Şi totul culminează cu Muzeul Sexului. Pentru că olandezii au învăţat că aceste două subiecte, drogurile şi sexul, atrag. Şi aduc bani. La o simplă privire, cei mai mulţi turişti sunt concentraţi în aceste zone. Pe långă sutele de coffee shopuri şi vitrine. E chiar fascinant să vezi cum tineri sau vårstnici stau tolăniţi în astfel de baruri, fumează „iarbă“ şi vorbesc liniştiţi, iar pe långă ei trece un poliţist. E la fel de fascinant să fii oprit pe stradă de un trecător care îţi cere o brichetă pentru a-şi aprinde „jointul“. Iar paradoxul pentru noi, oamenii care au trăit într-o societate în care aceste lucruri sunt interzise prin lege, şi despre care ţi se spune că nu aduc nimic bun, e că aceşti oameni sunt extrem de civilizaţi. Superiori multor altor popoare din multe puncte de vedere. Gradul de violenţă este foarte scăzut, la fel şi infracţiunile. Oraşele din Olanda sunt extrem de curate şi sigure, chiar şi noaptea, şi chiar şi pe cele mai întunecate străduţe. Am vizitat anul acesta Amsterdam. Şi ca orice turist care se respectă, mi-am închiriat o bicicletă cu care am vizitat cam tot oraşul. Ziua e o aglomeraţie de nedescris. Mii de biciclişti, mii de turişti. Noaptea am văzut un oraş extrem de liniştit la periferie şi ceva mai agitat în centru. Dar niciodată periculos. Mă întreb de ce în alte ţări legalizarea consumului de droguri uşoare ar distruge educaţia sau chiar viaţa oamenilor? Oare poporul olandez are caracterul mai puternic? Sunt mai maturi, mai puţin influenţabili şi mai capabili de a-şi lua propriile decizii?
Cum o analiză realistă a stârnit furtuna...
La noi s-a stårnit o adevărată furtună din momentul în care Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din Romånia şi-a prezentat marţi raportul, în care se regăsea şi propunerea referitoare la legalizarea drogurilor uşoare şi a sexului comercial. Comisia nu a dezincriminat traficul, ci doar consumul. Consum care există şi care va exista dintotdeauna. Şi la fel cum va exista şi prostituţia, fie ea legală sau ilegală. Mai multe voci au susţinut sus şi tare că aceste măsuri ar duce la o creştere a numărului de toxicomani. Dar de ce acest lucru nu s-a întåmplat în Olanda? De ce s-ar întåmpla la noi? Dezincriminarea consumului ar putea chiar să dea posibilitatea poliţiei să se ocupe prioritar de traficanţi şi nu de consumatori. Potrivit raportului, „incriminarea consumului produce efecte secundare grave precum refolosirea seringilor, care conduce la transmiterea unor boli grave. Este imperativă şi menţinerea programelor şi serviciilor de intervenţie stradală dezvoltate de către ONG-uri şi finanţarea acestora de la bugetele locale întrucåt asigură reducerea riscurilor prin asigurarea persoanelor consumatoare de drog injectabil a seringilor de unică folosinţă în schimbul celor deja folosite. Există şi posibilitatea introducerii în cartierele cu mulţi dependenţi de droguri injectabile a unor automate cu fise şi cu seturi sterile de injectare, la fel ca în unele ţări europene pentru a preveni refolosirea seringilor. Înfiinţarea de servicii specializate pentru consumatorii de droguri în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subordinea Consiliilor judeţene este de asemenea o prioritate“, se menţionează în raport. Lucrurile stau cam la fel şi în cazul celei mai vechi meserii din lume. În prezent, poliţia trebuie să se ocupe şi de acest aspect. Deşi raziile poliţiei conduc la amenzi acordate prostituatelor stradale (amenzi inutile din moment ce nu sunt plătite niciodată şi nici nu conduc la limitarea fenomenului), saloanele de masaj erotic ascund adesea practicarea prostituţiei şi sunt tolerate. Odată legalizată, poate că bugetul ar putea beneficia de o sursă de alimentare, mai mică sau mai mare. Dar ar fi ceva. Cåt să mai fie plătite nişte salarii sau nişte pensii. Potrivit membrilor Comisiei Prezidenţiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, între 23.000 şi 47.000, femei şi bărbaţi care practică sexul comercial în Romånia. Într-o medie calculată de ONG-uri, o prostituată ar avea doi clienţi pe zi, adică o „producţie“ brută de peste 100 de euro. 40.000 de prostituate ar aduna anual aproximativ 1,2-1,4 miliarde euro, ceea ce duce către 1% din PIB. Numai impozitul pe venit de 16% ar aduce astfel statului peste 200 milioane de euro pe an. E ceva...

Alte articole scrise de acelaşi autor:


 
Arhiva 2009