Acasă Special Doi din cinci români nu au mai cumpărat lapte după informațiile privind...

Doi din cinci români nu au mai cumpărat lapte după informațiile privind contaminarea cu aflatoxină

DISTRIBUIȚI

Încrederea românilor în siguranța laptelui vândut în magazine a scăzut în urma mediatizării intensive și comunicării precare pe tema   contaminării cu aflatoxină, doi din cinci consumatori declarând că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămână, potrivit unei analize realizate de Rogalski Grigoriu Public Relations.
"Deși a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu știu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenți au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerț", potrivit analizei.
Aproape 40% dintre persoanele chestionate au arătat că în ultima săptămână nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au luat doar de la producători de încredere, pe fondul informațiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase.
Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor (80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) și alte surse informare (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3.843 de persoane.
La fel ca în cazul cărnii de cal greșit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor, astfel că 85% au arătat că în ultima săptămână au discutat cu cei apropiați despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) și colegi (17%).
"Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultanții Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate și de creșterea de 25 de ori a nivelului de interes față de cuvântul «aflatoxină», măsurat de motorul de căutare Google în luna martie față de luna februarie 2013", se arată într-un comunicat al companiei.
Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această rețea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacția brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă, de natură să oprească speculațiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităților.
"Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greșit etichetate, demonstrează importanța reputației și încrederii pe tot lanțul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenți în social media, au comunicat eficient și convingător cu consumatorii, protejându-și practic reputația propriilor mărci, nu același lucru se poate spune în situația de față despre instituțiile publice", a declarat Eliza Rogalski, founding partner al Rogalski Grigoriu Public Relations.
Prima declarație privind lapte cu aflatoxină a fost făcută săptămâna trecută de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a afirmat că o cantitate de lapte care conține aflatoxină, cu efect cancerigen, importată din Ungaria, și o alta aflată la un procesator din România au fost identificate și retrase de pe piață.
Ulterior, ANSVSA a anunțat că a oprit de la livrare laptele crud produs de ferma respectivă, dispunându-se verificări în toată țara, de la producători, la unități de procesare a laptelui.
Luni, ANSVSA a anunțat că probele de lapte de la trei ferme și două unități de prelucrare prezintă suspiciunea depășirii limitelor admise pentru aflatoxină, în urma efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor din rețeaua sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor.
Miercuri, vicepreședintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a afirmat că laptele de la alte două centre de colectare ar conține aflatoxină peste limitele admise, însă produsul nu a ajuns în comerț, în total existând suspiciuni privind laptele din șapte unități. Tot miercuri, Mihai Țurcanu a demisionat de la conducerea ANSVSA.
Laptele contaminat cu aflatoxină poate deveni periculos pentru sănătate, în condițiile consumului unor cantități mari, pentru o perioadă îndelungată.

Mănăstireanu (ANSVSA): Laptele de pe piață este bun de consum
Laptele care se află pe piață este bun de consum, iar cantitatea cu aflatoxină peste limitele admise, care a fost sechestrată și va fi distrusă, reprezintă aproximativ 0,2 la sută din producția zilnică de 20.000 de tone a României, a spus, joi, vicepreședintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu.
Mănăstireanu, care a preluat miercuri conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimenelor (ANSVSA), a mai precizat că la cele trei ferme unde a fost descoperit lapte cu aflatoxină în proporție de peste 0,05 la sută (limita admisă), a fost înlocuit furajul administrat animalelor, de unde provine toxina, cu unul curat. În prezent, laptele produs la două dintre ferme are 0 la sută conținut de aflatoxină, iar la cealaltă continuă monitorizarea, a mai spus Mănăstireanu.
Lapte cu aflatoxină peste limita admisă a fost depistat la trei ferme, două centre de colectare și două centre de procesare, în urma controalelor demarate la nivelul tuturor unităților, de la cele de producție la cele de procesare.
Potrivit reprezentanților ANSVSA, au fost deja verificate 1.062 din cele 1.284 de probe prelevate de la aceste unități, rezultatul final al anchetei urmând să fie anunțat spre sfârșitul săptămânii viitoare.

Olga Dumitrescu