Acasă Actualitate Este nevoie de o mai bună direcționare a finanțării acordate de UE...

Este nevoie de o mai bună direcționare a finanțării acordate de UE pentru regiunile transfrontaliere

DISTRIBUIȚI

Programele de cooperare teritorială europeană (Interreg) sunt un instrument utilizat de mult timp în politica de coeziune a UE, cu scopul de a stimula creșterea economică în zonele de frontieră. Programele de cooperare finanțate prin Interreg dispuneau de strategii clare în abordarea provocărilor cu care se confruntă în prezent regiunile transfrontaliere, se arată în raportul publicat pe această temă de Curtea de Conturi Europeană. Cu toate acestea, mai multe deficiențe de la nivelul punerii în aplicare a programelor Interreg și de la nivelul monitorizării acestor programe au limitat capacitatea lor de a debloca potențialul regiunilor limitrofe.

Regiunile de frontieră au, adesea, rezultate mai puțin bune din punct de vedere economic decât alte regiuni din statele membre. UE a introdus programe care urmăresc reducerea decalajelor de dezvoltare și de bunăstare între regiunile sale. Un astfel de program este Interreg, care ajută regiunile de frontieră să își atingă potențialul economic, promovând în același timp solidaritatea între cetățenii diferitelor națiuni. Bugetul total al Interreg pentru perioada 2014‑2020 a fost de 10,1 miliarde de euro. Peste 6 miliarde de euro au fost utilizați pentru finanțarea unor programe vizând frontiere interne – aproximativ 24 000 de proiecte finanțate prin intermediul a 53 de programe de cooperare, acoperind 59 % din suprafața terestră a UE și 48 % din populația sa.

În pofida finanțării specifice pe care UE o pune la dispoziție pentru creșterea economică a zonelor de frontieră, potențialul acestora din urmă nu a fost încă pe deplin deblocat”, a declarat domnul Ladislav Balko, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „În perspectiva punerii în aplicare a perioadei de programare 2021‑2027, Curtea recomandă o mai bună direcționare a programelor de cooperare, precum și utilizarea unei abordări bazate pe merit în clasificarea proiectelor care urmează să fie finanțate”.

Majoritatea programelor de cooperare examinate de auditori analizaseră nevoile regiunilor vizate; aceștia au identificat legături clare între obiectivele propuse, resursele și activitățile planificate, precum și rezultatele preconizate și impactul scontat. Cu toate acestea, programele de cooperare nu pot răspunde tuturor provocărilor transfrontaliere din cauza bugetului lor limitat și pentru că autoritățile responsabile de programe nu le-au ierarhizat astfel încât să se concentreze pe cele mai presante pentru regiunile limitrofe. De asemenea, unele dintre aceste provocări – de exemplu, aspectele legate de asistența medicală transfrontalieră – trebuie abordate între statele membre la un nivel național, conform normelor în vigoare.

O altă problemă identificată de auditori este lipsa unei delimitări clare între programele eligibile pentru finanțarea Interreg și cele care ar putea fi finanțate prin alte programe „generale” din cadrul politicii de coeziune (de exemplu, Fondul european de dezvoltare regională), ceea ce a condus la o situație în care surse de finanțare multiple puteau finanța același tip de operațiuni. Auditorii au identificat și proiecte al căror caracter transfrontalier era discutabil, întrucât „cooperarea” necesară dintre parteneri s-a limitat la prezentarea unei propuneri de proiect comune în scopul obținerii de finanțare. Potrivit Curții, necesitatea de a spori valoarea adăugată a intervențiilor UE este deosebit de importantă, dat fiind că bugetul pentru Interreg pentru perioada 2021‑2027 va fi redus. Ea pune accentul pe nevoia de a clasifica proiectele în funcție de merit cu scopul de a se asigura că au fost luate în considerare doar cele mai bune propuneri pentru finanțare și de a se evita suprapunerile cu alte finanțări (de exemplu, prin introducerea cerinței ca proiectele cofinanțate să fie complementare).

În fine, auditorii observă, într-o notă pozitivă, că foarte puține proiecte transfrontaliere au fost suspendate sau anulate ca urmare a pandemiei de COVID-19, în principal datorită faptului că un număr mare de proiecte fuseseră deja contractate prin intermediul Interreg. Efectul crizei a fost însă vizibil și autoritățile responsabile de programe au depus eforturi pentru a sprijini punerea în aplicare a proiectelor contractate. Autoritățile au recurs, de asemenea, la măsurile de flexibilitate și de simplificare oferite de UE pentru a atenua consecințele pandemiei, în special în ceea ce privește posibilitatea de a prelungi termenul de finalizare a proiectelor sau de a prezenta documente-cheie la o dată ulterioară.

Raportul special 14/2021: „Cooperarea Interreg: potențialul regiunilor transfrontaliere ale Uniunii Europene nu a fost încă pe deplin deblocat” este disponibil pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.