Acasă Actualitate Obiceiuri vechi și noi de Rusalii

Obiceiuri vechi și noi de Rusalii

DISTRIBUIȚI

Peste an, românii au nu mai puţin de 18 sărbători ale Moşilor, dar cea mai importantă e cea din ajunul Rusaliilor, când e obiceiul să se ţină şi târguri mari, unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar unde e şi prilej de veselie şi desfătare. În felul acesta vag încreştinat supravieţuieşte, cu siguranţă, un cult precreştin al strămoşilor, marcat de atitudinea specifică a geto-dacilor de a răspunde morţii cu râs şi bucurie. Cuvântul moş e, de altfel, de origine traco-dacică. Se credea că sufletele morţilor/moşilor, după ce părăseau mormintele în Joia Mare, umblau printre cei vii, înapoindu-se la locul lor fie în ajunul Rusaliilor, fie la Rusitori. Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi în satele bucovinene.

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc până mâine Rusaliile. Sărbătoarea are loc la 50 de zile de la Paşte şi la 10 zile după Înălţarea Domnului. De Rusalii, are loc sfinţirea hotarelor, iar holdele sunt stropite cu agheasmă. Fetele împletesc cununi din flori şi spice de grâu. În biserici se împart ramuri verzi de nuc sau de tei, care amintesc de limbile de foc coborâte odinioară peste apostoli. Sărbătoarea Rusaliilor marchează pogorârea Duhului Sfânt peste apostolii adunaţi în rugăciune la Ierusalim, în a 50-a zi după Înviere. Atunci, potrivit tradiţiei ortodoxe, a fost înfiinţată Biserica. Denumirile sărbătorii trimit fie la perioada petrecută după Paşte, cum este cazul Cincizecimii, fie la un nume al unei vechi sărbători păgâne închinate florilor, Rozalia, de aici Rusalii. Poporul a preferat însă denumirea de Duminica Mare, semnalând astfel importanţa unică a evenimentului. Din acelaşi motiv, slujba Liturghiei va fi oficiată în toate bisericile, fie ele din mănăstiri sau din oraşe şi sate. Duminica Mare încheie Ciclul Pascal, cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh, se suprapune peste sărbătoarea populară a Rusaliilor, sincretismul lor îngreunând disocierea obiceiurilor şi practicilor creştine de cele precreştine. În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi, în virtutea tradiţiei, să arboreze la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei, plantă considerată a avea proprietăţi apotropaice.

Vechi obiceiuri

De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn, împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate bucovinene, Moşii de vară încep în dimineaţa sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfăşoară ceremonialul de pomenire. Împăcarea sufletelor morţilor şi întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăţia pomenilor şi de respectarea ritualului. În aceste zile, la porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora pomenile sfinţite de către preot sau le împart săracilor. Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. Altă dată, preotul şi sătenii ieşeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.