Acasă Actualitate Țiganii – o afacere de zeci de milioane de euro

Țiganii – o afacere de zeci de milioane de euro

DISTRIBUIȚI

„Ori recunoaștem o dublă responsabilitate a statului și a minorității, ori, dacă nu suntem dispuși să recunoaștem această dublă responsabilitate pentru o evoluție pozitivă a minorității, vă asigur că toate programele guvernamentale și europene sunt sortite eșecului“, a afirmat, ieri, președintele Traian Băsescu, la conferința de lansare a Raportului asupra Strategiei Naționale de îmbunătățire a situației romilor. Explicånd că pledează nu pentru asimilare, ci pentru păstrarea obiceiurilor etniei țigănești, Băsescu a mai arătat că, în pofida oricărei strategii, punctele slabe ale unei evoluții pozitive a situației romilor rămån educația și auto-responsabilizarea minorității nomade a Europei. „Hai să fim cinstiți – a îndemnat Băsescu -, avem o mare problemă de imagine. Mergeți la Paris, mergeți la Oslo, mergeți la Roma, mergeți la Milano, minoritatea romă este prezentă în orice colț, în fața oricărui muzeu, și nu ca să intre în muzeu“. „Vă spun că, pånă cånd minoritatea romă nu va fi conștientă de propria ei responsabilitate pentru a ieși din situația dificilă, putem să scriem încă zeci de rapoarte guvernamentale. Putem mări oricåt ajutorul financiar, putem mări oricåt alocațiile sociale, pånă cånd minoritatea romă nu va fi ea însăși conștientă că are responsabilități față de ea însăși, problemele vor dăinui, banii se vor cheltui cu eficiență minimă și cu progrese minime“, a mai spus șeful statului. Ziarul „Curentul“ a luat foarte în serios chestiunea și propune o dezbatere publică națională asupra problematicii romilor și a confundării romånilor cu romii pe plan internațional.
Este de remarcat că, ieri, chiar în timpul expunerii președintelui, un grup vocal de romi a început să protesteze în sală invocând incidentul privat al lui Băsescu, legat de o reporteriță agresivă a Trustului lui Felix, caracterizată în particular drept o „țigancă împuțită“. Practica vociferărilor, orice s-ar discuta, în fapt o respingere a dialogului constructiv, este o constantă a organizațiilor din trena mogulului „societății civile“ internaționaliste, George Soros, care se laudă că a dat 70.000.000 de euro pentru „incluziunea“ romilor. Alianța Civică a Romilor, responsabilă de gălăgia de ieri, este o umbrelă de organizații creată după un model deja patentat. Ca și în cazul „Roșia Montană“, unde coordonatoarea grupurilor neguvernamentale de interese ale lui Sörös este o animatoare cu numele de Stephanie Roth, pe romii civici îi conduce un anume David Mark, de origini necunoscute. De sub umbrelă se ițește însă una dintre cele mai bine motivate financiar dintre organizațiile care pretind că se ocupă de problema romilor, respectiv Romani Criss. Referindu-se la activitatea acesteia și la prezentarea românilor drept romi în străinătate, Băsescu afirma într-un interviu la TVR că „trebuie să avem puterea să recunoaștem: cele mai mari probleme le creează cetățenii romåni de etnie romă și poate să țipe Romani Criss pånă måine dimineață, asta este realitatea“. La aceeași emisiune, Băsescu mai observa un adevăr: „Experiența pe care noi o avem este aceea că am primit bani de la Uniunea Europeană, am pus bani de la buget pentru așa-zisele programe de integrare a romilor. Iată că acum cei care ne dădeau bani și ne reproșau că nu rezolvăm problema cu romii se confruntă ei înșiși cu romii, care sunt liberi să meargă în Europa, pentru că sunt cetățeni români.“

Integrarea romilor și dezintegrarea românilor

Problemele minorității țiganilor din estul Europei au fost remarcate aproape imediat după căderea comunismului. Extinderea Uniunii Europene a făcut, normal, ca problemele țiganilor să devină probleme comunitare. Nu aceeași este și părerea Magdei Matache, directoare pe la Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii (Romani CRISS), asociație care a încasat, numai între anii 1994-2007, 350.000 de euro și 730.000 de dolari SUA pentru proiectele desfășurate. Matache susține că soluția „problemei romilor“ nu constă doar în acordarea unei asistări sociale, ci în integrarea lor în societate. „Incluziunea socială a romilor nu s-a făcut în România. Problema romilor români e, în primul rând, problema României, și apoi a Europei“, declara aceasta în „Evenimentul Zilei“. Incluziunea, termen ce ar vrea să însemne includerea, este însă, conform DEX, cu totul altceva, respectiv: „INCLUZIUNE, incluziuni, s.f. 1. Particulă de metal străin conținută în masa unui corp solid.? Defect de fabricație al unei piese, datorat prezenței unor incluziuni (1) sau unor particule metalice izolate în masa ei“. Cuvântul a devenit „la modă“ după ce s-a lansat la Budapesta „Deceniul de Incluziune a Romilor“. Ideea acestui proiect de amploare pentru țigani a luat naștere în anul 2003, cu ocazia conferinței „Romii într-o Europă care se extinde: Provocări pentru viitor“, „o inițiativă regională inspirată de George Sörös“, după cum se prezintă pe site-ul Fundației Sörös România. Decada a fost inițiată în cursul conferinței de președintele Open Society Institute – New York, George Sörös și președintele de atunci al Băncii Mondiale, James Wolferson.
Nimeni nu i-a întrebat însă pe țigani dacă vor să fie „incluzionați“. Dacă ar fi să urmărim legislația UE – conform căreia și întreprindem acest demers de apărare a romanismului – țiganii trebuie să se bucure de dreptul de a-și prezerva propria identitate. Dacă aceasta este cea nomadă și traiul liber, cum poate fi considerată integrarea/incluziu-nea lor – practic o integrare forțată în masă -, o opțiune democratică pentru care se cheltuiesc zeci de milioane de euro anual? Aceasta dovedește de fapt că scopurile acestui program de anvergură sunt cu totul altele: nu integrarea romilor, ci, în cazul nostru, dezintegrarea românilor.

Unde s-au dus banii?

În programul Sörös au intrat la comandă România lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Cehă, Slovacia, Macedonia și Serbia, care au adoptat prima declarație comună în care s-au angajat să îmbunătățească condițiile de viață ale țiganilor, se arată într-un studiu pe această temă. Într-un interviu acordat agenției de presă Mediafax, George Sörös declara că organizațiile pe care le finanțează vor cheltui, în total, pentru programele și inițiativele Decadei, în jur de 70 milioane de dolari. Sursa principală de finanțare ar trebui să fie însă bugetele naționale, opina Divers.ro. Una dintre puținele ințiative de implementare a Decadei de incluziune despre care se știe exact ce buget are este Fondul pentru Educația Romilor (Roma Education Fund). Creat în decembrie 2004, REF are la dispoziție circa 42 milioane de dolari (bani obținuți de la diverși donatori), din care 5-6 milioane vor fi trase anual pentru finanțarea programelor de îmbunătățire a nivelului de educație a romilor, informează Asociația de Investigații Media în Balcani.
România a aprobat în anul 2001 Hotărârea de Guvern 430 privind Strategia de Îmbunătățire a Situației Romilor, iar Mariea Ionescu, președinta Autorității Naționale a Romilor (ANR), s-a plâns permanent că fondurile alocate de guvern pentru îndeplinirea Planului general de măsuri sunt aproape inexistente. „Alocările bugetare românești au constituit numai contribuții la programele PHARE ale Comisiei Europene“, declara Mariea Ionescu, pentru Transitiononline. Însă fondurile au fost substanțiale: în 2001, Phare a furnizat 7.000.000 euro și Guvernul României – 1.330.000; în 2002, Phare a furnizat 6.000.000 euro și Guvernul României – 1.600.000; în 2003, Phare a furnizat 9.000.000 euro și Guvernul României – 2.300.000; în 2004, Phare a furnizat 8.500.000 euro și Guvernul României – 1.000.000. Numai pentru anul 2007 Roma Education Fund a alocat 2.722.000 de euro pentru proiecte care să sprijine educația țiganilor din România. Sumele aproape s-au dublat de atunci.

Cum fură ungurii pozițiile țiganilor

De-a lungul anilor, s-a observat însă că responsabilii de fonduri și acaparatorii „mărcii“ minorităților, în loc să fie cei mai defavorizați, respectiv țiganii, au fost ungurii. Pe lângă faptul că maghiarii au fost cei care au ocupat constant pozițiile de conducere ale Departamentului Guvernului pentru Relații Interetnice și ale celor pentru minorități din cadrul ministerelor și altor agenții guvernamentale, administrând și fondurile acordate, un alt caz este cel al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. CNCD a fost înființat chiar în baza Strategiei de Îmbunătățire a Situației Romilor, elaborată în 2001, în care se prevedea „includerea de reprezentanți ai romilor în această structură“. Din componenta Colegiului Director făceau parte următorii: Csaba Ferenc Asztalos, Dezideriu Gergely, Istvan Haller, Gheorghe IOoniță, Dragoș Tiberiu Niță, Anamaria Panfile, Paula Roxana Truinea, Ana Monica Vasile, conform site-ului CNCD. După cum se observă, din 9 membri 3 sunt de etnie maghiară, deci 33%. Aceasta cu toate că procentajul de unguri în România este de 6,6%, conform recensământului din 2001 aflat pe site-ul MAE. Ca atare, pentru a se respecta acest procent, în cadrul Colegiului Director al CNCD ar fi putut fi permisă prezența unui singur cetățean român cu ceva origini maghiare. În lipsă de reprezentant, Romani Criss l-a desemnat pe maghiarul Istvan Haller, care este și co-președinte al Ligii Pro-Europa împreună cu Smaranda Enache, să reprezinte și romii.

Strategie defectuoasă: discriminarea pozitivă se întoarce împotriva țiganilor

Tot în cadrul aceleiași Strategii guvernamentale pentru romi s-a elaborat și baza pentru așa-numita „discriminare pozitivă“. Astfel, la capitolul D. Sănătate, Punctul 8, se cere: „Creșterea numărului de cadre medicale provenite din etnici romi, prin alocarea de locuri speciale pentru studenții romi în învățământul medical de stat“. Și, la Capitolul H) Educație, se stipulează, printre priorități: „7. Adoptarea de măsuri legislative în sprijinul romilor, în scopul acordării de facilități în domeniul educației pentru romi și din perspectiva promovării romilor în posturi ale administrației școlare (directori de școli și inspectori școlari). 8. Acordarea în continuare de facilități și de locuri subvenționate speciale pentru tinerii romi care doresc să urmeze colegii universitare și facultăți. „Și, la punctul 11: „Stimularea accesului la educație prin asigurarea gratuită a unei mese pentru toți elevii din ciclul primar și secundar“ – (Asta ca să aflați când și cum s-a hotărât de fapt „Cornul și laptele“). În tot cazul, revenind la măsura facilităților acordate în învățământul superior de stat, respectiv desemnarea unor locuri speciale pentru romi, se observă că aceasta provoacă de fapt serioase probleme în dezvoltarea naturală a tinerilor țigani și se întoarce chiar împotriva minorității favorizate. Astfel, s-a relevat că, pe lângă dezinteresul constatat pentru ocuparea acestor locuri rezervate, tinerii romi, lipsiți de spiritul competiției, nu reușesc să se ridice la înălțimea așteptărilor creându-se practic, din start, un handicap major care poate duce apoi la abandonarea studiilor.
Pe lângă aceasta, măsura este antidemocratică și discriminează majoritatea, prin blocarea accesului la educație în mod echitabil al tuturor tinerilor, indiferent de sex, rasă sau altceva.
Dar despre toate acestea, cât și despre o posibilă soluție la problema romilor, în numărul de mâine.

Așteptăm cititorii noștri să contribuie la această dezbatere pe www.curentul.ro, iar specialiștii să ne trimită studii și observații la adresa redactia@curentul.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.