Indecizia politica si balbaielile guvernantilor au adus una dintre cele mai solide institutii bancare de dupa 1989 intr-o situatie dificila. De mai mult de un an de zile, CEC nu a mai lansat nici un produs sau instrument bancar nou, iar valoarea depozitelor atrase nu mai reprezinta nici 30% din totalul depunerilor populatiei, in conditiile in care, cu cativa ani in urma, cota de piata se apropia de 70%. Presedintele institutiei, Ion Ghica, afirma ca a solicitat, inca de anul trecut, avizul BNR pentru a putea emite carduri si pentru a incepe operatiuni valutare, aviz pe care nu l-a obtinut insa pana in prezent. Motivatia: pana cand statutul CEC nu va fi modificat, nu se poate face nimic pentru imbunatatirea activitatii bancii. Un proiect in acest sens a fost elaborat deja de presedintele Ghica, insa el nu a fost aprobat la nivel guvernamental.
Mai mult, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, a accentuat tensiunile din cadrul CEC, anuntand ca intentioneaza sa disponibilizeze peste 50% din personalul supradimensionat al bancii. Alte incertitudini vizeaza includerea CEC in Programul PSAL II al Bancii Mondiale, in vederea privatizarii.
Balbaielile guvernantilor in ceea ce priveste viitorul Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) au creat o situatie de incertitudine, frica si stagnare a activitatii in cadrul institutiei, fapt care a facut ca in ultimul an sa nu mai fie lansat nici un nou produs sau instrument bancar de catre CEC.
Pe de alta parte, nu este clar statutul CEC pe piata bancara: banca comerciala sau casa de economii. Anul trecut, CEC a fost transformata in banca comerciala, insa premierul Adrian Nastase a anuntat, imediat dupa instalarea sa in functie, ca va reveni asupra acestei decizii si va reda CEC statutul de casa de economii.
Acestea s-au dovedit a fi doar vorbe in vant, care au avut un singur efect, acela de a agita spiritele in interiorul institutiei si de a spori neincrederea clientilor si partenerilor de afaceri. Dupa cum ne-a declarat liderul sindical George Danaila, CEC a ramas banca comerciala si nu s-a intreprins nici un demers pentru a redeveni casa de economii. Informatia a fost confirmata si de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale. -Au fost doar voci care au cerut retransformarea CEC in casa de economii, insa nu a fost pana acum nici o dezbatere serioasa, cu argumente economice si cu oameni avizati, in acest sens-, ne-a spus dl Vasilescu.
Incertitudinea angajatilor a fost amplificata si de recentul anunt al ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, ca intentioneaza sa concedieze peste 50% dintre cei 13.000 de angajati ai CEC. Ministrul nu a precizat insa pe ce criterii se vor face disponibilizarile si ce categorii de personal vor fi vizate cu precadere. Potrivit presedintelui CEC, Ion Ghica, pana in momentul de fata nu s-a stabilit grila dupa care se vor face disponibilizarile si nici data exacta la care acestea trebuie sa inceapa. -Procentul de 50% poate parea exagerat de mare. Este, totusi, evident, ca reduceri de personal se vor face, dat fiind faptul ca numarul angajatilor este supradimensionat fata de activitatile curente ale institutiei-, precizeaza Ghica. Sindicalistii sustin ca reducerea drastica a activitatii CEC, prin concedieri masive, ar duce la bulversarea sistemului bancar romanesc si la falimentarea unei institutii care si-ar putea extinde activitatea.
Liderul sindical a semnalat si faptul ca, in momentul de fata, CEC nu are autorizatie de a face operatiuni in valuta, operatiuni care ar putea relansa institutia, in conditiile in care depozitele atrase de la populatie au scazut de la an la an, ajungand acum la sub 30% din totalul sumelor depuse in sistemul bancar. In Polonia, de exemplu, institutia similara are atrase peste 50% din totalul depozitelor populatiei. -Permisiunea de a introduce operatiuni valutare, precum si de a emite carduri am cerut-o inca de la inceputul anului trecut, fara a ne fi aprobata. Astfel de proiecte, pentru introducerea de instrumente noi, nu pot fi lansate insa fara autorizarea Bancii Nationale, deoarece nu sunt incluse in statutul institutiei-, ne-a declarat presedintele CEC. Ion Ghica a trimis inca de anul trecut la Ministerul Finantelor si la BNR, spre avizare, un proiect de modificare a statutului si un proiect de lege proprie. Daca aceste proiecte ar deveni litera de lege, CEC ar urma sa fie o banca comerciala de retail, care sa se adreseze atat populatiei, cat si intreprinderilor mici si mijlocii. Prin adoptarea statutului s-ar rezolva problema stagnarii activitatii institutiei. Proiectul noului statut a fost refacut zilele trecute de catre presedintele CEC, acesta precizand ca era necesara o reactualizare a formularilor din textul acestora.
O decizie politica trebuie luata, insa, rapid, pentru ca altfel potentialul CEC pe piata bancara se diminueaza de la o zi la alta. Valoarea profitului ar putea fi insa mult mai mare daca s-ar lua niste decizii ferme de eficientizare si de extindere a activitatii institutiei.
In prezent, dupa cum spune viceguvernatorul BNR, CEC este o institutie bancara ca oricare alta, cu deosebirea ca depozitele populatiei sunt garantate de stat in proportie de 100%. Exista insa, cel putin la nivel declarativ, intentia de a se include si aceasta institutie pe lista societatilor care vor fi privatizate prin PSAL II. In acest caz, depozitele nu vor mai putea fi garantate in totalitate, pentru ca va fi vorba de o institutie privata. Cu toate acestea, pana in prezent nu a fost comunicat conducerii CEC daca institutia va fi sau nu privatizata. Nici in cazul concedierilor, administratia CEC nu a fost consultata, fiind vorba, pana la urma, de o decizie politica.
