Ministerul de Finanțe face lumină: cine depune cerere de restituire a taxei auto în cazul în care leasingul a fost preluat prin novație

Am adresat biroului de presă al Ministerului de Finanțe întrebarea: „Cine depune cererea de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în cazul unui contract de leasing financiar care a fost cedat printr-un contract de novatie:
primul utilizator (cedentul) sau utilizatorul final (cesionarul) din contractul de leasing financiar în condițiile în care
-Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost achitată de firma de leasing, la începutul contractului de leasing financiar și refacturată către primul utilizator care a și plătit-o către firma de leasing
– După câțiva ani de la plata taxei, primul utilizator cedează unui alt utilizator contractul de leasing printr-un contract de novație care prevede transferarea tuturor drepturilor rezultate din sau în legătură cu contractul respectiv de leasing financiar, adică și dreptul de a încasa taxa plătită de primul utilizator
-Utilizatorul care a preluat leasingul financiar, a achitat sumele rămase de achitat din contract și a el devenit proprietarul autoturismului la finalul contractului de leasing financiar figurând ca al doilea deținător în cartea de identitate a vehiculului, primul deținător fiind firma de leasing.
-OUG 52/2017 prevede că restituirea taxei se face „către proprietarii care au achiziționat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar”
-conform Codului fiscal, în cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar și prin urmare și utilizatorul inițial și cel final sunt considerați proprietari.

Ministerul de Finanțe a răspuns prompt și foarte cuprinzător: îndreptățită să solicite restituirea taxei/timbrului este persoana care a achiziționat autoturismul la sfârșitul contractului de leasing financiar

Iată răspunsul ministerului de Finanțe cuprinzând și justificarea concluziei:

„Persoanele pot solicita restituirea sumelor reprezentând taxa/timbrul în cazul unui contract de leasing financiar care a fost cedat printr-un contract de novatie, respectiv primul utilizator (cedentul) sau utilizatorul final (cesionarul) din contractul de leasing financiar, în condițiile în care:
taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost achitată de firma de leasing, la începutul contractului de leasing financiar și refacturată către primul utilizator care a și plătit-o către firma de leasing;
după câțiva ani de la plata taxei, primul utilizator cedează unui alt utilizator contractul de leasing printr-un contract de novație care prevede transferarea tuturor drepturilor rezultate din sau în legătură cu contractul respectiv de leasing financiar, adică și dreptul de a încasa taxa plătită de primul utilizator;
utilizatorul care a preluat leasingul financiar, a achitat sumele rămase de achitat din contract și a devenit el proprietarul autoturismului la finalul contractului de leasing financiar figurând ca al doilea deținător în cartea de identitate a vehiculului, primul deținător fiind firma de leasing;
OUG 52/2017 prevede că restituirea taxei se face „către proprietarii care au achiziționat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar”;
conform Codului fiscal, în cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar și prin urmare și utilizatorul inițial și cel final sunt considerați proprietari.

Față de cele prezentate mai sus, facem următoarele precizări:

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 se reglementează atât posibilitatea restituirii pe cale administrativă a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, cât și modul de restituire a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.
În aplicarea prevederilor actului normativ sus-menționat, a fost emis Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului și ministrului finanțelor publice nr. 1488/3198/2017.
Astfel, cele două acte normative constituie unicul cadru juridic în temeiul căruia pot fi formulate și, după caz, admise sau respinse cererile de restituire a taxei/timbrului.
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 52/2017, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilii care au achitat taxa/timbrul și care nu au beneficiat de restituire până la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, pot solicita restituirea acestora, precum și a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii și data restituirii, printr-o cerere depusă la organul fiscal central competent în administrarea acestuia, cel mai târziu până la data de 31 august 2018.
Alin. (4) al aceluiași articol, stabilește faptul că în cererea de restituire se înscriu, în mod obligatoriu, elementele referitoare la datele de identificare ale plătitorului şi datele de identificare ale autovehiculului pentru care se solicită restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule/taxei pe poluare pentru autovehicule/taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrului de mediu pentru autovehicule.

Organul fiscal central verifică, potrivit alin. (4^1) al aceluași articol, în baza de date deţinută sau la care are acces, plata efectuată de către contribuabil reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi informaţiile privind deţinerea în proprietate a autovehiculului şi informaţiile referitoare la înmatricularea acestuia, indicate în cererea de restituire.
Prin excepție de la regula generală stabilită la art. 1, la art. 2 din ordonanță s-a prevăzut faptul că în situaţia achitării sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) Contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, prevăzută la art. 214^1 – 214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare, şi timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au beneficiat de restituire până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pot solicita restituirea acestora, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii, prin cerere adresată organului fiscal central competent. Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. de către societăţile de leasing, solicitarea privind restituirea acestora se face de către proprietarii care au achiziţionat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevederile ordonanței se aplică operaţiunilor de leasing prin care o parte, denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părţi, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale (….).

De asemenea, același act normativ prevede la art. 9 faptul că locatorul/finanțatorul se obligă, printre altele, să încheie contract de leasing cu locatarul/utilizatorul şi să transmită acestuia, în temeiul contractului de leasing, drepturile ce derivă din contract, cu excepţia dreptului de dispoziţie (…).

Pe de altă parte, art. 555 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, statuează faptul că proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune (jus possidenti, jus utendi, jus fruendi, jus abutendi) de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
În ceea ce privește posesia, tot Codul civil prevede la art. 918 alin. (1) lit. a) faptul că nu constituie posesie stăpânirea unui bun de către un detentor precar, precum locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist.
Prin urmare, deși locatorul/finanțatorul în calitate de proprietar, transmite locatarului/utilizatorului, pe o perioadă determinată dreptul de folosință, acesta din urmă nu poate fi numit titular al dreptului de proprietate, întrucât, așa cum am arătat mai sus, nu deține cele trei elemente ale proprietății, respectiv, pe lângă dreptul de folosință și dreptul de posesie și pe cel de dispoziție asupra autovehiculului.

Raportând cele de mai sus la speța dedusă analizei, reiese în mod evident faptul că îndreptățită să solicite restituirea taxei/timbrului este persoana care a achiziționat autoturismul la sfârșitul contractului de leasing financiar.

În ceea ce privește trimiterea la prevederile art. 29 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, referitoare la contractele de leasing, menționăm că acestea sunt relevante din perspectiva impozitului pe profit, respectiv din punct de vedere al deductibilității cheltuielilor și amortizării bunului.”