Acasă În Lume Strategia UE privind pădurile: rezultate pozitive, dar limitate

Strategia UE privind pădurile: rezultate pozitive, dar limitate

DISTRIBUIȚI

Deși suprafața acoperită de păduri în UE a crescut în ultimii 30 de ani, starea acestor păduri se deteriorează. Practicile de gestionare sustenabilă sunt esențiale pentru menținerea biodiversității și pentru combaterea schimbărilor climatice în păduri. Într-un raport special al Curții de Conturi Europene, care analizează strategia UE privind pădurile pentru perioada 2014‑2020 și principalele politici ale UE în materie, se subliniază că Comisia Europeană ar fi putut lua măsuri mai ferme pentru a proteja pădurile din UE, în domeniile în care aceasta are competență deplină de a acționa. De exemplu, s-ar fi putut face mai multe pentru a combate exploatarea forestieră ilegală și pentru a îmbunătăți orientarea măsurilor de dezvoltare rurală destinate silviculturii către biodiversitate și schimbările climatice.

Finanțarea care se acordă din bugetul UE pentru suprafețele acoperite cu păduri este mult mai redusă decât finanțarea pentru agricultură, chiar dacă suprafața de teren acoperită de păduri este aproape identică cu suprafața utilizată pentru agricultură. Finanțarea pe care UE o acordă silviculturii reprezintă mai puțin de 1 % din bugetul PAC și se axează pe sprijinul pentru măsurile de conservare și pe sprijinul pentru plantarea de arbori și refacerea terenurilor împădurite. Această finanțare este direcționată în proporție de 90 % prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Pădurile sunt multifuncționale, având o utilitate economică, socială și de mediu. Limitele ecologice pentru utilizarea pădurilor, de exemplu în vederea producerii de energie, sunt în curs de definire”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Pădurile pot funcționa ca importanți absorbanți de carbon și ne pot ajuta să reducem efectele schimbărilor climatice, cum ar fi incendiile forestiere, furtunile, seceta și declinul biodiversității, dar numai dacă sunt într-o stare bună. Comisia Europeană și statele membre au responsabilitatea de a intensifica acțiunile menite să asigure reziliența pădurilor.

Curtea a constatat că principalele politici ale UE abordează într-adevăr subiecte precum biodiversitatea și schimbările climatice în pădurile din UE, dar că impactul lor este unul limitat. De exemplu, deși Regulamentul UE privind lemnul interzice comercializarea în UE a lemnului recoltat în mod ilegal și a produselor din lemn derivate din acesta, exploatarea forestieră ilegală persistă. Modul în care statele membre asigură respectarea regulamentului este afectat de deficiențe, iar controalele eficace, inclusiv din partea Comisiei, sunt adesea inexistente. Teledetecția (date de observare a Pământului, hărți și fotografii cu etichetare geografică) prezintă un potențial ridicat pentru o monitorizare eficace din punctul de vedere al costurilor pe suprafețe mari, dar Comisia nu o folosește în mod consecvent.

UE a adoptat mai multe strategii pentru a aborda starea nesatisfăcătoare a biodiversității și a conservării în pădurile din UE. Potrivit constatărilor Curții însă, calitatea măsurilor de conservare pentru aceste habitate forestiere rămâne problematică. În pofida faptului că 85 % din evaluările privind habitatele protejate indică o stare de conservare precară sau nesatisfăcătoare, majoritatea măsurilor de conservare urmăresc să mențină starea, nu să o readucă la un nivel corespunzător. În unele proiecte de împădurire, Curtea a observat grupuri de monoculturi; combinarea unor specii diferite ar fi îmbunătățit biodiversitatea și reziliența la furtuni, la secetă și la dăunători.

Curtea a concluzionat că măsurile de dezvoltare rurală au avut un impact limitat asupra biodiversității forestiere și a rezilienței pădurilor la schimbările climatice, parțial din cauza nivelului modest al cheltuielilor destinate pădurilor (în practică, 3 % din totalul cheltuielilor de dezvoltare rurală) și a deficiențelor care există la nivelul concepției măsurilor. Simpla existență a unui plan de gestionare a pădurilor – o condiție pentru a putea primi finanțare din partea FEADR – nu oferă suficiente garanții că finanțarea va fi direcționată către activități sustenabile din punctul de vedere al mediului. În plus, sistemul comun de monitorizare al UE nu măsoară efectele măsurilor din domeniul forestier asupra biodiversității și a schimbărilor climatice.

UE a aderat la acorduri internaționale (Convenția ONU privind diversitatea biologică și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, cu obiectivul său de dezvoltare durabilă nr. 15) și, prin urmare, trebuie să respecte o serie de obiective legate direct de biodiversitatea la nivelul pădurilor. În plus, tratatele UE prevăd că Uniunea trebuie să acționeze pentru dezvoltarea durabilă a Europei. Cu toate acestea, în Raportul din 2020 privind starea pădurilor din Europa s-a concluzionat că, per ansamblu, starea pădurilor europene se deteriorează; alte rapoarte și date din partea statelor membre confirmă că starea de conservare a pădurilor din UE este în declin.

Comisia și-a prezentat noua strategie a UE privind pădurile în iulie 2021.

Raportul special nr. 21/2021, intitulat „Finanțarea din partea UE pentru biodiversitate și pentru schimbările climatice în pădurile din UE: rezultate pozitive, dar limitate”, este disponibil pe site-ul Curții (eca.europa.eu).

1 COMENTARIU

  1. Care strategie trebui sa fie aplicata in tarile ce au controlul resurselor naturale, in colonia numita Romania resursele naturale sau padurile apartina altora, iar din acest punct de vedere suntem ca si in colonii sud americane sau africane insa membrii au Uniunii Europene dar fara Shengen.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.