Home Lumea-i Cum Este Addenda la biletelul lui Churchill

Addenda la biletelul lui Churchill

DISTRIBUIŢI

Din cand in cand, presa mondiala deplange – sau doar constata – ca nu prea mai exista mari lideri carismatici la nivel de state, conglomerate sau tendinte geopolitice influente. Unde sunt in zilele noastre conducatorii de anvergura unor Kennedy si Nixon, de Gaulle si Mitterrand, Adenauer si Willi Brandt, Golda Meir si Moshe Dayan, Nehru si Nasser sau altii asemenea lor, in lumea de azi, unde exercitiul puterii supreme pare a coroda parca tot mai rapid prestigiul si autoritatea monumentelor in viata ?

La inceputul anului trecut, saptamanalul francez « L’Express » constata, sub titlul « Marea pana a Occidentului », ca, in timp ce presedintele Obama se pregateste sa plece de la Casa Alba, nu uita sa-i puna capcane urmasului Trump, iar « in Europa, liderii cad ca mustele, se vad obligati sa renunte la ambitiiile lors au intampina mari greutati ». Mai stabili par liderii de mana forte din state cu sisteme dirijiste precum Rusia si Turcia, mai constata « L’Express », care nu certifica, insa, o asemenea reteta pentru Occident.

Dar nostalgia pentru lideri carismatici ai lumii democratiei poate inunda fara oprelisti arta. Rasfatatul de ultima ora al cinematografiei hollywoodiene este acum Sir Winston Churchill, protagonistul peliculei « Darkest Hour » (iar in versiunea roamenasca « Ziua decisiva »). Din indelungata si controversata cariera politica, de arme, literara si de artist plastic, a legendarului personaj, filmul se fixeaza pe momentul desemnarii sale ca premier, la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, cand, intr-in moment deosebit de critic pentru tara sa, Churchil le-a spus raspicat concetatenilor sai ca nu le poate oferi decat « sange, greutati, sudoare si lacrimi ». Uneori, sinceritatea e buna si te face celebru in istorie. Alteori insa…Dar sa nu anticipam.

Churchill iese erou din razboi, devine unul dintre « cei trei mari » ai lumii imediat postbelice, chiar daca la primele alegeri britanice de dupa razboi va fi infrant. Rezumandu-i biografia, cotidianul « Le Monde » ii enumera drept calitati « viziunea politica, tenacitatea si geniul oratoric » si ii sintetizeaza cumva palamaresul vietii active : « peste 50 de ani in serviciul guvernarii, 50 de carti scrise, un Premiu Nobel pentru literatura, distins in patru razboaie, 5000 de tablouri pictate si 16 expozitii la Royal Academy din Londra ».

Si totusi, din enumerare lipseste ceva esential : prestatia sa ca unul dintre « cei trei mari », negocierile si deciziile sale asupra alcatuirii lumii de dupa razboi. La 16 aprilie 1941, Churchill ii scria lui Molotov : « Va urez tuturor succes (…) in negocierile cu privire la Romania, in cadrul carora consideram ca aveti cel mai greu cuvant de spus ». Si : « Nu am simtit niciodata ca relatiile noastre cu Romania sau Bulgaria cereau sacrificii speciale din partea noastra ». Faimosul servetel sau biletel cu propunerea de imparteala a Romania intre Vestul si Estul de atunci al Europei si lumii, de 10 :90 primeste noi confirmari, de netagaduit, prin asemenea noi dezvaluiri documentare. Cinicele sustineri ale proaspatului resuscitat eroi al scenei mondiale sunt incluse in documentatul si analiticul volum al istoricului si politologului Ioan C. Popa, intitulat « Fata nevazuta a agresorului. Pactul Ribbentrop-Molotov si urmarile lui pentru Romania ». O carte pe care o vom prezenta mai pe larg.

2 ARII

  1. Churcil si-a servit tara fara scrupule. Asta este sarcina unui om politic. Iar a-l omite pe Ronald Reagen dintre oamenii politici de seama cred ca este o gafa

  2. autorului ii lipseste semnificatia naturala a cuvinetelor?
    Ce e neclar in „Nu am simtit niciodata ca relatiile noastre cu Romania sau Bulgaria cereau sacrificii speciale din partea noastra” Ca, Marea Britania si Romnia nu au dezvolatte legaturi puternice care sa ii faca pe englezi sa accepte sacrificii speciale?! Adica, sa isi dea vitaa pentru noi ?! Mai alesc a noi am facut o optiune _sa mergem cu Germania.
    plusc a, acel biletel -introdus complet anapoda in discutia din 1941 – asa cum se afirma recent, reprezenta imaprtirea militara a tarilor de dupa razboi si nu cea politica. Ceea ce ar trebui sa fie evident acum (cum imparti in procente protectia politica?). iar daca vreunui dacopt i-ar trece prin cap sa le ceara englezilor sa fii luptat pana la moartea (lor evident) pentru noi.sunt ori ticalosi ori pur si simplu tampiti.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.