Acasă Lumea-i Cum Este Se redeschide frontul din Balcani ?

Se redeschide frontul din Balcani ?

DISTRIBUIȚI

Un personaj al lui Bernard Shaw spunea ca intr-o Europa fara razboaie, singurul loc in care europenii s-ar mai putea bate intre ei ar fi regiunea Balcanilor. I-au dat dreptate, la scurt timp dupa intelegerile din Malta, razboaiele din spatiul iugoslav (dar, e drept, si cele din spatiul post-sovietic – R. Moldova si Georgia). Dupa care, pace continentala, dar cu Balcanii de Vest ca o zona in continuare problematica. Aici deficitul de democratie ramane, cu incapatanare, o constanta, iar insecuritatea, neincrederea si problemele litigioase intre vecini riscuri – presante. Pai cum altfel sa intelegi ca UE si NATO n-au putut sau n-au vrut sa includa zona in itinerariul marsului lor pasnic si triumfal catre Est ? Mai grav este ca, evitand sa cuprinda sau sa implice cumva in sinergia geopoliticii sale aceasta particica de Europa, Occidentul a inceput sa se si dezintereseze tot mai mult de ea. Si asta cand ? Cand Balcanii de Vest involuau rapid spre starea de cea mai vulnerabila, mai tensionata si mai riscanta zona de pe continent.
Zilele trecute, UE (de fapt Comisia Europeana) a anuntat un proiect despre care nu se prea poate spune deocamdata daca este temerar, prudent, precaut sau de tatonare. E in orice caz unul deconcertant. Prin el, Bruxellesul isi propune sa apropie aceste state de Europa Unita si sa le pregateasca (si ajute) pentru integrarea lor europeana. Iar in fata fiecaruia dintre aceste (sase) state se afla, pe langa exigentele europene comune, propriile lor migrene si necazuri, la ele acasa sau cu vecinii. Serbia nu recunoaste Kosovo ca stat independent, Macedonia e in conflict cu Grecia care-i contesta denumirea ca stat, caci este si cel al unei regiuni grecesti, Bosnia-Hertegovina este un stat precar si in interior, si in relatiile cu Serbia, Kosovo e si nu e recunoscuta ca stat pe plan international, Albania si Muntenegru, chiar membre ale NATO fiind admise, se afla mult sub baremurile europene stabilite de UE. Drept care, precizeaza acum Bruxellesul, fiecare dintre aceste state ar putea intra in UE atunci cand isi va fi rezolvat problemele din propria ograda.
Strategia de integrare europeana a Balcanilor de Vest acum lansata traseol de viitor al acestor tari si directiile lor de actiune (stat de drept, democratie, reforme, buna guvernanta, anticoruptie, reconciliere, buna vecinatate etc. etc). Data orientativa pentru aderarea lor individuala la UE ar fi anul 2025, estimeaza presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar, adauga el, nu e obligatorie. Sa fi invatat oare Bruxellesul din lectia amara a demersului sau nefericit (caci negandit si nepregatit) in Ucraina, unde, incercand sa forteze nota, a primit replica prompta si dura a Rusiei ?
Este de inteles asadar de ce lumea se intreaba acum ce sta in spatele noii initiative a demnitarilor europeni de la Bruxelles. In Marea Britanie, « Financial Times » crede ca se doreste dezinflamarea si normalizarea situatiei incordate din zona, dar si contracararea Rusiei si a Turciei care au, fiecare, interese pe aici. In Statele Unite, « Foreign Affairs », dupa ce vestejeste dezinteresul prelungit al UE si SUA pentru Balcanii de Vest, ceea ce a condus la deteriorarea tot mai periculoasa a situatiei in zona, apreciaza ca Strategia UE in materie « n-are dinti », asadar nici eficienta. Si nici viziune – caci admiterea individuala, la emulatie, chiar daca ar starni o competitie benefica, ar accentua intr-o si mai mare masura traditionalele ranchiuni si rivalitati « balcanice », si asa la cote inalte. Oricum, Occidentul trebuie sa se implice serios si responsabil in zona, caci altfel, avertizeaza publicatia americana, « Rusia isi va spori influenta ».
Protagonistii mondiali au inceput asadar, organizarea de santier pentru edificarea unui nou raport de forte la scara regionala. Se vede ca nici in Malta, nici dupa, n-au avut timp sau n-au crezut ca ar fi necesar sa cada la invoiala si asupra soartei post razboi rece a acestui petec de uscat european atat de zbuciumat in istorie.
Romania, pe care o asteapta presedintia semestriala a UE intr-un moment european (si sud-est european) solicitant, ar trebui sa aiba si ea ceva de spus, de propus. Mai ales ca regiunea care da atatea batai de cap atatora e in vecinatatea noastra imediata. Dar ati auzit pe cineva vorbind la Bucuresti despre problemele Balcanilor ?

1 COMENTARIU

  1. La Bucuresti probleme e cu legile justitiei,legile justitiei…ambasadorul Klemm …mai nou avem nevoie de experti in egalitatea de gen ,suntem ocupati cu sexualizarea copiilor si multe alte absurditati…Dracu ne-a impins in uniunea ucigasa.

Lasă un răspuns la Soll Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.