Acasă Reportaj Ambasadorii Chinei imperiale, expuși în București. Războinicii de lut din Xi’an

Ambasadorii Chinei imperiale, expuși în București. Războinicii de lut din Xi’an

DISTRIBUIȚI

România va găzdui, în viitoarele trei luni, între 30 aprilie și 1 august 2013, vizita oficială a unei „delegații“ militare venite tocmai din China. Cu toate că vizita lor a fost pregătită și organizată la cel mai înalt nivel, și a necesitat măsuri de securitate deosebit de riguroase, ambasadorii care compun această delegație nu sunt, totuși, personalități actuale, reprezentanți oficiali ai guvernului de la Pekin. De fapt, ei nici nu vin din vremurile noastre, ci din negura timpului, din China imperială. Iar ambasadorii acestei delegații venite la București sunt patru dintre oștenii straniei armate de lut de la Xi'an. Ei fac parte din fabuloasa gardă personală care l-a însoțit pe lumea cealaltă pe Shi Huang Di, suveranul absolut care a unificat, pentru prima oară, toată China antică sub un singur sceptru. Iar pentru că oștenii de lut reprezintă vechea istorie a Chinei, ei n-au venit aici singuri ci împreună cu o serie de relicve care acoperă peste cinci milenii de istorie.
Conform standardelor culturale contemporane, această stranie călătorie prin timp se derulează sub heraldica egidă „Comorile Chinei“. Din punct de vedere strict administrativ, ea este cea mai mare expoziție organizată vreodată de China într-un muzeu din țara noastră. Considerată drept unul dintre cele mai importante evenimente culturale care vor avea loc în acest an în țara noastră, această expoziție reunește artefacte provenind din patrimoniul a 11 muzee și instituții culturale din Republica Populară Chineză. Organizată cu sprijinul Amba­sadei R. P Chineze și al Ministerului Culturii din România, expoziția „Co­morile Chinei“ este rezultatul unui parte­neriat realizat între „Art Exhibition China“, Administrația de Stat a Patrimoniului Cultural din R. P Chineză și Muzeul Național de Istorie a României.

Milenii de istorie

Deosibit de complexă, expoziția cuprinde 109 artifacte unice, expuse în circa o sută de vitrine. Parte a patrimoniului cultural chinez dar și mondial, expunerea lor se face în condiții de mediu, așadar iluminare, temperatură și umiditate atmosferică, deosebit de strict controlate. Toate exponatele sunt asigurate pentru câteva zeci de milioane de euro, sumă plătită de către autoritățile chineze. Valoarea lor excepțională face ca integritatea să le fie asigurată prin măsuri de siguranță și securitate cu totul deose­bite: la intrarea în expoziție se va efectua un control strict, similar celor de pe aero­por­turi, iar vizitatorii nu vor avea voie să intre în spațiul de expunere cu umbrele sau orice fel de obiect ascuțit, și nici cu mâncare sau băutură.
Concret, artifactele pe care le putem vedea acolo, redau icoana a peste cinci mii de ani de evoluție continuă, din mijlocul preistoriei până în ultimi ani ai Chinei imperiale. Vineri după amiază, într-o vizită de avanpremieră, oaspeții au fost ghidați printre aceste vestii multi­milenare de arheologul Dragomir Popo­vici, șeful Departamentului Arheo­logie din cadrul Muzeului Național de Istorie a României. El a fost cel care ne-a îndru­mat printre relicvele Neoliticului chine­zesc, dintre care câteva vase din ceramică ne-au părut oarecum familiare. ?ê?£i asta dintr-un motiv cu totul deosebit: seamănă foarte mult cu celebra noastră ceramică pictată, specifică culturii Cucuteni. O stranie asemănare care nu a fost încă explicată de savanții zilelor noastre. Apoi au urmat câteva superbe vase din bronz, folosite în vechile ritua­luri religioase. Ocazie cu care am aflat că bronzul nu este așa, un fleac descoperit de primitivii care au viețuit în epoca istorică ce poartă nu­mele acestui aliaj. Un material deo­sebit de complex care, atunci când scopurile ritualurilor o cer, conține în compoziția lui și aur, argint ori stibiu sau antimoniu. Apoi, expoziția ne poartă prin cele câteva milenii de istorie a Chinei imperiale, dar și printre vestigii care vorbesc despre celebrul „Drum al Mătăsii“ care a făcut, multe secole la rând, legătura dintre civilizațiile Estului și Vestului vechii lumi civilizate.

Oștenii Împăratului

Toate aceste relicve multimilenare îi înconjoară, precum o curte de onoare pe „ambasadorii“ Chinei imperiale: patru dintre cei peste opt mii de oșteni ai celebrei „Armate de lut“ din Xi'an, strania gardă personală care l-a însoțit dincolo de moarte pe împăratul unificator Shi Huang Di. Modelați din lut de foarte bună calitate, cele patru statui venite acum la București, redau înfățișarea unui general, a unui conducător de care de luptă, a unui infanterist și a unui arbaletier. Pe atunci carele de luptă erau echivalentul tancurilor noastre, iar arbaletele, inventate de chinezi încă din sec. V î.Chr, reprezentau în organizarea militară a vremii, ceea ce sunt acum puștile automate. Inițial, oștenii au fost pictați cu lacuri speciale, care s-au deteriorat, însă, rapid după ce statuile au fost expuse la aer. Celor patru oșteni li se adaugă și un cal, modelat și el din lut, până la cel mai mic detaliu. Oștenii au înălțimi cuprinse între 1,70 și 1,90 metri și o greutate de circa două sute de kilograme, iar calul peste 700 kg. Toți la un loc, fac parte din patrimoniul cultural mondial, iar prezența lor aici reamintește o descoperire pe care majoritatea spe­cialiștilor o consideră la fel de importantă precum celebrul tezaur din mormântul lui Tutancamon. Faptul că acești oșteni au călătorit prin timp până în zilele noastre este legat tot de ritualul funerar. Armata de lut din Xi'an face parte din enigmaticul mormânt al împăratului Shi Huang Di. Istoria lumii menționează că el este cel care, între anii 221 și 202 î.Chr a reușit să unifice cea mai mare parte a Chinei care, până la el, fusese împărțită în mai multe regate care s-au tot războit între ele, vreme de multe secole. A fost un războinic destoinic dar și un împărat care a semănat izbitor cu cei mai drastici dintre dictatorii zilelor noastre. Izvoarele istorice afirmă că, în cursul celor două decenii de războaie continue pe care le-a purtat ar fi murit câteva milioane de oameni. Apoi, după unificarea Chinei, el a luat o serie de măsuri administrative deosebit de dure dar și eficiente, începând cu standardizarea unităților de măsură, la inventarea unui sistem de scriere nou și ceva mai simplu decât cele anterioare, până la arderea unor cărți pe care el le-a considerat dăunătoare dar și la uciderea tuturor celor care i-au contestat autoritatea și până la edificarea unei părți importante a Marelui Zid. Dar, dincolo de rolul său în istoria Chinei, numele împă­ratului Shi Huang Di este legat de una dintre marile enigme ale arheologiei. Cronicile istorice ale Chinei antice menționează că, la fel cum procedau și faraonii Egiptului antic Împăratul unificator a ordonat, cu multă vreme înaintea morții sale, să i se consturuiască un mormânt nemaivăzut, care să fie o copie la scară mică a însăși lumii cu­noscute pe vremea lui. De fapt, acolo, sub pământ a fost construit o imensă citadelă secretă, întinsă pe o suprafață de peste 54 de kilometri pătrați. O construcție fabu­loasă la care peste șapte sute de mii de oameni ar fi muncit vreme de câteva decenii, un edificiu imens care, în felul său, nu este cu nimic inferior Marilor Piramide din Egipt. Se mai spune că, în mijlocul acestei lumi subterane există un lac imens din mercur, în centrul căruia s-ar afla mausoleul care adăpos­tește cavoul împăratului. Dar, în acest moment auto­ritățile chineze nu au auto­rizat derularea unor săpături arheologice în această stranie lume subterană.

Se consideră că vaporii care s-au degajat vreme de peste două milenii din acel lac de mercur ar pune grav în pericol viața tuturor celor care ar pătrunde în acel veritabil „oraș” subteran.

Primii oșteni ai Armatei de lut din care provin cei patru ostași expuși acum la București, au fost descoperiți încă din 1974. Apoi, în anii și deceniile care au urmat, au fost desco­perite peste opt mii de statui similare, care copiază perfect structura unui corp al armatei imperiale chineză, de acum peste două milenii. Savanții care au studiat acest tezaur fabulos, afirmă că fiecare dintre miile de soldați au propria lor înfățișare, câte un portret individual unic, ce nu se repetă absolut niciodată. După cum spuneam la început, prezența celor patru oșteni din armata de lut, prezenți acum la București, sunt o veritabilă premieră chiar și pentru lumea culturală europeană. Dar dacă ne reamintim că în China preistorică a existat o cultură stranie care a modelat o ceramică pictată „sora geamănă“ cu celebra noastră cultură Cucuteni, sosirea celor patru oșteni antici poate căpăta și o altă semnificație, cu mult mai stranie: privind la acele vase de ceramică a căror imagine ne apare atât de familiară, aproape că am putea crede că oștenii de lut s-au întors acasă, pe meleagurile pe care au trăit cândva, strămoșii lor preistorici.

Vasile Surcel

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.