Acasă Special Psihiatrul Manfred Spitzer: cu cât ești mai educat, cu atât mai târziu...

Psihiatrul Manfred Spitzer: cu cât ești mai educat, cu atât mai târziu ajungi la demență

DISTRIBUIȚI

Psihiatrul Manfred Spitzer, psiholog și cercetător în neuroștiințe, fost profesor la Harvard, în prezent șeful clinicii din Ulm Germania, i-a acordat un interviu jurnalistului TVR Cătălin Ștefănescu.

Profesorul explică faptul că demența înseamnă pur și simplu, degradarea minții, termenul provenind din latină unde „de” înseamnă coborâre și „mens” minte și cu cât cobori de mai sus, cu atât coborârea durează mai mult. Adică, cu cât creierul tău a fost mai folosit în copilărie și tinerețe, cu atât mai protejat ești.
Cea mai bună protecție în fața demenței este educația, cu cât ești mai educat, cu atât mai târziu ajungi la demență. Dacă ești foarte educat ajungi la demență la 150 de ani dar nu mai apuci pentru că mori înainte.

Profesorul e convins că trebuie să îți educi intensiv creierul în primii 25 de ani de viață pentru că apoi începe declinul. „Se întâmplă ceva în creier și ajungi jos. Există o formă de declin mintal cauzat de suprautilizarea mediului digital la vârste fragede. Termenul ‘demență digitală’ a fost inventat, de fapt, de medicii coreeni, după ce au analizat cazuri de bărbați între două vârste, care au jucat prea multe jocuri pe calculator, iar acum sufereau de pierderi de memorie, depresie, lipsă de concentrare și alte lucruri asociate. Eu folosesc termenul mai precis ca să arăt că, dacă nu ai parte de o educație bună în tinerețe și de un mod general de a-ți educa mintea, dacă nu ai acces la muzică, sport, teatru, limbi străine, activități manuale și tot restul… Cu cât creierul e mai educat, cu atât e mai ferit de declinul timpuriu, demență.

Tehnologia digitală ne scutește de efortul mintal. Ne oferă mijloace care se ocupă de treburile mintale. Înainte, ne foloseam creierul, acum folosim smartphone-ul. Dacă trebuie să facem calcule, folosim calculatorul. De câte ori transferi activitatea mintală spre așa ceva, este ca și cum ți-ai transfera energie unui aparat care face totul în locul tău. Citește transcriptul emisiunii AICI sau urmărește video de mai jos

9 COMENTARII

  1. Gresit!Nu tine de educatie. Profesori, matematicieni, medici au ajuns la dementa destul de abrupt, cam pe la 70 de ani.
    Invers,bunica mea analfabeta a murit la 96 de ani, perfect lucida si cu judecata intreaga.Cu 2 luni ianinte sa moara recita integral poezii de Vasile Alecsandri.Si mai cunosc alte exemple.
    Cred ca este vorba de gena fiecaruia, sau poate este ca o raceala care afecteaza pe fiecare indiferent de …educatie.

    • Cat de prost sa fii sa spui ca ce spune omul asta e gresit, bazat pe exemplul bunica-tii care daca stia poezii de vasile Alecsandri inseamna ca era educata. Omul vorbeste de educatie plurivalenta: muzica, croitorie, sport, de toate. Nu doar matematica si medicina. In plus omul spune ca nu vorbeste de cei care contracteaza boli de genul Alzheimer. Vorbeste de dementa provocat de imbatranire. dar daca tu stii ca e gresit, asa e. Doar cine e si prostul asta sa-si dea cu parere!

      • Unde ati citit domnule anonim ca boala Alzheimer se contacteaza ???? (boala Alzheimera): Este vorba despre afecțiunea neurodegenerativă a creierului care provoacă treptat demenția. Demenția Alzheimer duce la distrugerea fibrelor nervoase, celulelor nervoase și la schimbarea activității de materie a creierului în consecința depunerii proteinelor patologice. Aceasta provoacă atrofia creierului, formarea plăcii de beta-amiloid, scăderea acetilcolinului, inflamația sterilă și actiunea radicalilor libere de oxigen pentru dispariția neuronilor. În prezent, tratamentul demenței Alzheimer duce la încetinirea progresiei bolii și se orientează la îmbunătățirea metabolismului creierului, la terapia hormonală, inhibarea acetilcolinesterazei și administrarea substanțelor cu efectul antiinflamator și complementar cu efectul antioxidant. De ce apare boala?
        Factorii favorizanţi ai bolii sunt atât ereditari, cât şi neereditari. Ca factor ereditar major este luată în consideraţie moştenirea capacităţii de memorare, trasmisă printr-o genă (5-Th-2a), cu varianta dominantă „bună“ şi cu variantă recesivă „rea“, între aceste variante fiind luată în considerare şi prezenţa unui anumit aminoacid. Moştenind varianta „rea“ a genei, descendentul riscă să capete Boala Alzheimer în proporţie de 50%, rolul de transmitere ereditară revenind cromozomilor 19, 21 şi 14. Riscul evoluţiei bolii depinde de vârsta persoanei, ajungând, în medie, la:
        – 1% la vârste între 65-74 de ani;
        – 7% la vârste între 75- 84 de ani;
        – 25% la vârste peste 85 de ani.
        Trebuie să subliniem că apariţia bolii nu se corelează, în mod obligatoriu, cu procesul normal de îmbătrânire. S-a constatat că, în unele cazuri, boala se instalează chiar în jurul vârstei de 40 de ani, în timp ce multe persoane cu vârste peste 90 de ani nu manifestă nici măcar semnele incipiente ale bolii.
        Factorii neereditari care favorizează îmbolnăvirea sunt legaţi, în primul rând, de degradarea substratului cerebral prin traumatisme cranio-cerebrale, cu leziuni majore, intoxicaţii cronice cu pesticide şi fertilizanţi chimici şi infecţii virotice la nivelul neuronilor din ţesutul cerebral (ex. virusul herpesului simplex). Persoanele de peste 40 de ani, atinse de sindromul Down şi Parkinson, prezintă primele deteriorări ale celulelor creierului, care pot evolua spre fazele incipiente ale bolii. La acestea se adaugă şi alţi factori deosebit de importanţi, cum sunt: consumul în exces de alcool şi cafea, precum şi consumul accidental de produse cu conţinut ridicat în aluminiu, existent în apa potabilă, în unele preparate alimentare, mai ales acide sau afumate, în cosmetice şi chiar în unele medicamente de sinteză. Nu lipsită de importanţă este ateroscleroza avansată, care reduce capacitatea de concentrare a minţii, ca urmare a irigării sanguine deficitare şi a oxigenării insuficiente la nivel cerebral. Această afecţiune este corelată cu procentul ridicat de colesterol şi de homocisteină din sânge.

        • Ereditara boala si fiecare cum se ingrijeste asa se pastreaza se mosteneste din neam in neam dar si din neglijenta noastra a tuturor noi in loc sa simpificam lucrurile le complicam

  2. Inapoiatule,bunica mea am spus ca era analfabeta.nu avea cultura de care zice acest om.dar tu esti deja atins de dementa si nu mai poti face diferenta intre opinii.fiecare are dreptul la opinie si acest om si eu si chiar…tu.ingramaditule!

    • Psihiatrul nu vorbeste despre cultura. Dar tu nu intelegi. Faptul ca bunica ta chiar analfabeta stia poezii de vasile Alecsandri inseamna ca a avut parte de educatie. Adica chiar si cazul bunicii tale confirma ce spune neamtul.
      Si da, oricine are dreptul la opinie, doar ca lumea vrea sa asculte opinia psihiatrului nu pe a ta bazat pe un contraexemplu care de fapt nici nu e un contraexemplu. Semnat: inapoiatul

    • Sunt de acord. Am cunoscut persoane culte, intelectuale, care aveau cunostinte vaste in domeniul literaturii si muzicii, care au vizitat intreaga lume, si totusi au facut dementa senila si inca la o varsta frageda, adica inainte de 60 de ani.

  3. Catre inapoiat,

    Nu te pune nimeni sa citesti opinia mea. D-aia e democratie, fiecare sa isi expuna punctul de vedere.Citeste ce spune profesorul si gata.
    Aceste comentarii nu ar fi existat daca nu erau insusite ca mijloc exprimare a unor pareri. Esti abrupt in gandire. Fii mai maleabil, lasa rautatea gratuita.

Lasă un răspuns la Anonim Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.