Acasă Veto CHESTIUNI DE LIMBĂ ROMANĂ

CHESTIUNI DE LIMBĂ ROMANĂ

DISTRIBUIȚI

La solicitarea redacției, am convenit ca, în perioada electorală, să evit subiectele cu caracter politic, implicînd partide aflate în competiție. În acest număr, am selectat cîteva probleme de limbă română ridicate în Forum.

Marin –

Cum scria Eminescu, domnule Pruteanu? Cu î din a, sau cu î din i?
Eminescu nu scria cu ceea ce se cheamă azi "î din a". El folosea litera î "etimologic"; dacă nu provenea din "a", nu o scria cu "a". "Î" din i apare în nenumărate texte. Iată doar cîteva exemple, luate din facsimilele ediției M. Eminescu, Opere, vol. IV (Poezii postume), ediție critică îngrijită de Perpessicius, Ed. Acad. RPR, Buc., 1952, 562 pp.: Grei atîrna cu întinse aripi și priviri… (Memento mori) *** Și vîntul aduce… (Stau în cerdacul tău) ***  Sfîrșește! Și pumnarul… / Dar îl voiu strînge bine… (Gemenii) *** Să văz în templu-i zîna cu farmice cerești (Apari să dai lumină) ș.a.
Andrei Leczfalvi – Domnule Pruteanu, aud în mod excesiv la televizor expresia "a se califica mai departe", nu doar din gura pipițelor cu prompter, ci și de la jurnaliști sportivi consacrați. Logica îmi spune că e pleonasm. Îmi puteți explica?
Judecați prea aspru. Oricum, se califică e folosit rareori singur ("absolut"). De regulă, e urmat de un determinant (echipa se califică în turul următor… se califică în semifinale etc.). Înlocuind un astfel de determinant cu genericul mai departe (= "în treapta/etapa următoare"), rămînem în aceeași paradigmă, deci nu e o eroare.
Sidonia Oblonga – Domnule Pruteanu, în articolul lui Valentin Protopopescu, Spiritul Crăciunului, reprodus de dv. în Forum, la subiectul Capitalism și comunism, din Cultura, nr. 1 (155), 10 ian. 2008, apare exprimarea: învrăjbiți de cuantumul cumpărăturilor de sezon, de plasarea și calitatea locației unde aveau să-și petreacă Sărbătorile etc. E bine?
Sincer vorbind, mă mir că dl Protopopescu a folosit cuvîntul locație, în noul și foarte prezentul sens al acestui cuvînt. Poate că preluarea lui e o ironie. Fapt e că, ne-place,-nu-ne-place (mie nu îmi place), termenul locație s-a înfipt bine în limba română actuală cu un nou înțeles (cel vechi, de altfel, e căzut în desuetudine), acela, din păcate, cam vag, de "loc; spațiu". E, încă, "la modă". Dicționarele sunt rămase în urmă. În contextul din articolul d-lui V.P., sensul e, totuși, clar: e vorba de "unde e plasat locul în care se va chefui, chiui, pili, răcni, țopăi de Crăciun, de Revelion etc.". Nu-i totuna dacă e-n Baleare sau în Berceni. Pentru snobărimea sau parveniții și potentații de azi, cu cît acest loc e mai scump ori mai exotic, cu atît e mai bine și dă mai bine. Asta-i tot.
Adrian Ciucă – Genitivul "Oradei" e greșit, mai plauzibil fiind "Oradeei" (deși, totuși, locuitorii orașului se numesc "orădeni" și nu "orădeeni"!). În vorbirea curentă însă se evită genitiv-dativul: "primarul din Oradea", "aspectul orașului Oradea", etc. Ipoteza lui Graur e la fel de îndoielnică.
Genitivul "teoretic" ar fi trebuit să fie Oradeei. Întrucît e impracticabil din motive fonetice, vorbitorii (și, deci, limba) au recurs la soluția rezonabilă Oradiei. Aceasta e cea utilizată în practică de cei mai mulți, aceasta e cea recomandată de un lingvist de talia lui Al. Graur – care nu a emis, în lucrarea citată, o "ipoteză", ci o concluzie, o informație validă.
Gan – Aș dori și eu să știu cum se scrie corect pluralul cuvintelor ministru și monstru, deoarece nu știu dacă este corect miniștri sau miniștrii. Vă mulțumesc.
Iată trei miniștri. Miniștrii aceștia sunt răi. Totuși, nu sunt monștri. Monștrii sunt în altă parte.
Nicu Gurițoiu – Vă rog să mă lămuriți în legătură cu folosirea sintagmei "cît de cît inofensiv"; are grad de comparație acest adjectiv?
Defectul principal al sintagmei nu e legat de gradul de comparație (admisibil), ci de lipsa de logică. Expresia cît de cît presupune pozitivitate, ea înseamnă, aproximativ: "o minimă cantitate de". Cît de cît ceva, dar nu cît de cît… nimic. Nu putem concepe o minimă cantitate de… lipsă de ceva. Poți fi, de pildă, cît de cît prezent (adică, figurat, nu prezent cu toate capacitățile tale), dar e absurd cît de cît absent.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.