– Petrom încearcă să-şi dreagă imaginea şifonată prin campanii publicitare agresive – Spoturile publicitare nu pot însă acoperi găurile date bugetului statului român de privatizarea acestei companii, în defavoarea contribuabilului – Guvernul pare legat de mâini şi de picioare de clauzele unui contract defavorabil României – Declaraţiile politicienilor privind anchetarea privatizării Petrom sunt încă la stadiul de deziderat – Între timp, românii sunt nevoiţi să scoată din ce în ce mai mulţi bani pentru carburanţi şi gaze naturale.
Campaniile televizate tot mai dese de promovare ale Petrom prezintă o companie petrolieră avantajoasă pentru români. Numai că privatizarea societăţii a asigurat pe termen lung găuri de sute de milioane de dolari la bugetul statului, minusuri acoperite din bani publici. Deşi Petrom se erijează într-o companie rentabilă pentru contribuabili, în fapt, majorarea discreţionară a preţurilor la carburanţi arată că OMV, acţionarul majoritar al Petrom, subţiază fără jenă buzunarele românilor, obţinând profituri deloc neglijabile. Asta pentru că guvernarea Năstase a încheiat un contract cel puţin dezavantajos pentru români.
Compania Petrom a fost privatizată în ultimele luni de mandat al guvernului Năstase. Deşi rămase parţial secrete, clauzele contractului de privatizare sunt evident în defavoarea românilor, care trebuie să îndure din puşculiţa proprie majorările de preţ ale austriecilor de la OMV. Privatizarea s-a făcut la un preţ prea mic, zăcămintele de petrol şi gaze au fost subevaluate, redeventele pentru acestea plătite statului sunt mici şi statul român nu poate cere o majorare a acestora, contractul permite desprinderea sub formă de SRL-uri a rafinăriei Arpechim şi a altor active importante, statul român are posibilităţi reduse de a bloca eventuala vânzare a unor active majore ale Petrom, nu se cunoaşte acţionariatul OMV-Petrom, statul român nu poate percepe taxe suplimentare pe producţie şi nu poate negocia folosirea ţiţeiului românesc ca pârghie de stopare a creşterii cotaţiilor la pompă. Toţi banii pierduţi în urma acestor -scăpări- ale negociatorilor sunt plătiţi din buzunarele românilor. În plus, sumele la care negociatorii români au renunţat puteau fi utilizate în sănătate, educaţie, infrastructură şi alte domenii în privinţa cărora statul se plânge că nu are bani să le finanţeze suficient. Cu toate acestea, Petrom şi-a înmulţit reclamele televizate în care compania deţinută de OMV este prezentată ca fiind printre cele mai avantajoase pentru cetăţenii români.
Scandalul iscat la sfârsitul anului trecut, referitor la subminarea siguranţei energetice a României şi necesitatea unei noi strategii naţionale în domeniul energiei, a provocat reacţia OMV-Petrom, cap de afiş în acest scandal, care şi-a înmulţit campaniile de promovare pentru a nu îşi pierde credibilitatea.
Profit
Profiturile obţinute de OMV din buzunarele românilor au survenit în urma majorărilor repetate operate de austrieci de când au preluat Petrom, fara cea mai mica posibilitate a statului român de a controla dinamica preţurilor. După primele sase luni ale anului 2005, profitul Petrom a fost de 160 milioane euro (de şase ori mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă din 2004), iar pe tot anul 2005, OMV a obţinut un profit de 391 mil. Euro. În august anul trecut, profitul OMV ajunsese deja să acopere banii daţi statului român în urma privatizării, cele 669 de milioane de euro: grupul austriac încasase în iunie 2006 venituri de circa 685 de milioane de euro. Politicienii şi economiştii şi-au manifestat în tot acest timp nemulţumirea faţă de preţurile practicate de Petrom.
Încălcarea contractului de privatizare
Potrivit unei clauze de protejare a pieţei românesti, OMV are obligaţia să se consulte cu Ministerul Economiei de fiecare dată când decide majorarea preţului la carburanţi. Înainte de a scumpi în 2005 de două ori într-o săptămână preţurile la carburanţi, OMV, proprietarul Petrom, nu s-a consultat însă cu MEC, după spusele ministrului economiei de atunci, Codruţ Şereş. Potrivit articolului 4.1.10, pe perioada în care vânzătorul sau entitatea succesoare în drepturi a acestuia continuă să deţină mai mult de 10% din capitalul social al Petrom în cazul unei crize, cauzate de insuficienţa cantităţilor furnizate de surse din afara României (…), cumpărătorul se va consulta cu Ministerul Economiei şi Comerţului, cu privire la acţiunile rezonabile pe care le-ar putea lua societatea în vederea asigurării în etape a unei aprovizionări adecvate a pieţei (…)-.
Statul, neputincios
România nu mai are nici o putere de a împiedica eventualele scumpiri mai mult sau mai puţin justificate efectuate de Petrom. România deţine acum 30% din acţiunile companiei petroliere. Cu această participare, guvernul are doi reprezentanţi în Consiliul de Administraţie a Petrom, care participă doar la votarea strategiei generale a companiei şi nu pot decide creşterile sau diminuările curente ale preţurilor la carburanţi. Potrivit contractului de privatizare a Petrom există o clauză care permite statului român să intervină dar numai în cazul unei crize în ceea ce priveşte aprovizionarea cu petrol din afara României.
Comisia senatorială de anchetă
Parlamentarii au început să fie precupaţi de privatizarea Petrom după ce OMV, acţionarul majoritar, a crescut preţurile la carburanţi spre sfârşitul anului trecut şi a anunţat majorări şi la gazele naturale extrase din România. Biroul permanent al Senatului a aprobat în acest sens, în decembrie anul trecut, constituirea unei comisii de anchetă, formată din şapte senatori, care să cerceteze privatizarea Petrom. Iniţiativa i-a aparţinut pedistului Marius Marinescu. Acesta a explicat că vrea ca în urma anchetei să fie făcute propuneri pentru modificarea clauzelor contractuale defavorabile statului român, propuneri care vor fi depuse într-un dosar care trebuie predat până la mijlocul lunii martie a acestui an. Potrivit lui Marinescu, rolul acestei comisii este de a investiga modul în care a fost privatizată SNP Petrom, de a audia părţile: reprezentanţi Petrom, ai OMV şi ai Ministerului Român de Resort. Săptămâna trecută, termenul de finalizare a raportului Comisiei a fost prelungit însă până la 8 iunie. -Se văd efectele benefice ale Comisiei de anchetă pentru că Petrom a început să-şi facă reclamă pe foarte multe posturi TV-, a declarat senatorul PD.
-România a pierdut, anual, 500 de milioane euro pentru că nu şi-a gestionat, în mod corespunzător resursele naturale interne, în special petrolul, a declarat pe 18 decembrie 2006 actualul ministru al economiei şi Comerţului, Varujan Vosganian
-Eu apreciez ca fiind o greşeală abandonarea a exploatării resurselor petroliere ale subsolului ţării noastre. Geofizicienii pot spune orice. Ţâşnesc 6,5 milioane de tone. Nu se poate. Deocamdată va trebui să vedem ce e în contract. (…)Nici un stat nu-şi privatizează resursele de ţiţei.- – preşedintele Traian Băsescu, septembrie 2005.
-Am întrebat (în CSAT, n.r) care este structura acţionariatului (la Petrom, n.r), nici de la Ministrul Economiei nu am primit un răspuns, nici de la cel care fusese în comisia de negociere. Nu am spus fraude, m-am ferit de acest cuvânt, dar erori am spus. Un stat care îşi dă la concesiune resursa energetică nu poate să nu ştie cui o dă- – Traian Băsescu, într-un interviu acordat ziarului -Adevărul- în 26 noiembrie 2006.
-Recent, am aflat de contractul cu Petrom. Cea mai proastă afacere pe care statul român a făcut-o vreodată-, preşedintele PD, Emil Boc, mai 2006.
-Beneficiile- contractului
Pachetul majoritar de acţiuni al Petrom a fost preluat la sfârşitul anului 2004 de către grupul austriac OMV. În urma privatizării, OMV a devenit stăpânul tuturor rezervelor de ţiţei ale României pe o perioadă de 10 ani. Pentru pachetul majoritar de acţiuni (51%), austriecii au plătit 1,5 miliarde euro, în condiţiile în care compania era evaluată la aproape 3 miliarde, din care a statul a încasat 669 de milioane euro. Acum, evaluarea se apropie de 7 miliarde euro. Din analizele mai multor experţi pe rezervele de petrol, a reieşit că decizia Oficiului Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) – instituţia care a negociat privatizarea Petrom – înseamnă, pe termen lung, o diferenţă în minus de câteva sute de milioane de euro la bugetul statului român. Bani suportati de contribuabili. Pe lângă acestea, anexele contractului de privatizare al Petrom îi interzic statului român să modifice şase prevederi din Codul Fiscal şi să schimbe nivelul, baza şi modul de calculare a redevenţei datorate de Petrom, mai devreme de 2015. În plus, durata totală a celor 300 de contracte de concesiune, de 30 de ani, se poate prelungi până la epuizarea resursei. Cu alte cuvinte, OMV va extrage petrolul românesc până la epuizare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
