Romania a inaintat Curtii Internationale de Justitie cererea de initiere a procedurilor in vederea solutionarii problematicii delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra, a anuntat purtatorul de cuvant al guvernului, Despina Neagoe. Romania pune astfel in practica decizia politica luata de guvernul de la Bucuresti in urma inflexibilitatii manifestate de partea ucraineana in negocierile bilaterale.
Cererea a fost inaintata, ieri, la pranz, prin intermediul Ambasadei Romaniei de la Haga.
Neagoe a precizat ca au fost transmise, totodata, o serie de documente bilaterale romano-ucrainene prin care este stabilita jurisdictia acestei instante internationale pentru solutionarea problematicii delimitarii spatiilor maritime ale celor doua tari.
-Hotararea partii romane de sesizare a Curtii Internationale de Justitie a fost determinata de lipsa de perspective a negocierilor bilaterale romano-ucrainene, initiate in 1998, pana in prezent avand loc nu mai putin de 24 runde de negocieri, fara sa se inregistreze o apropiere a pozitiilor partilor. Sansele de solutionare a acestei problematici pe cale bilaterala sunt minime, in conditiile in care partea ucraineana sustine o varianta de delimitare fara nici un fundament in dreptul international si care duce la rezultate profund inechitabile pentru Romania-, a spus Despina Neagoe.
Conform procedurilor Curtii, urmatoarea etapa va fi notificarea Ucrainei in legatura cu sesizarea depusa de Romania, paralel cu verificarea conditiilor de sesizare. Potrivit regulilor, o sesizare este valabila daca negocierile au durat mai mult de doi ani si daca tratatul de frontiera intre cele doua parti este in vigoare, conditii respectate pe deplin de partea romana.
Agentul guvernamental al Romaniei in acest proces va fi Bogdan Aurescu, care va fi consiliat de doi profesori de drept international de la Paris si Cambridge.
Avantaje pentru partea romana
Potrivit executivului, recurgerea la jurisdictia CIJ prezinta avantajul garantarii pronuntarii unei solutii echitabile si aflate in deplina concordanta cu normele dreptului international.
-Analiza jurisprudentei CIJ demonstreaza ca sunt sanse foarte mari ca aceasta instanta internationala sa stabileasca o varianta de delimitare foarte apropiata de pozitia partii romane-, se arata intr-un comunicat al guvernului. De asemenea, apelarea la Curtea de la Haga poate duce la solutionarea disputei in aproximativ doi ani, in conditiile in care negocierile dintre Romania si Ucraina pe aceasta tema dureaza de mai bine de sase ani.
Partea romana si-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea, pentru continuarea negocierilor la nivel bilateral, dar numai in conditiile in care partea ucraineana va manifesta o deschidere reala in sensul ajungerii la o solutie reciproc acceptabila.
Pozitii ireconciliabile
Ultima runda a negocierilor romano-ucrainene desfasurata saptamana trecuta la Bucuresti a demonstrat, o data in plus, ca cele doua tari se afla pe pozitii ireconciliabile in legatura cu acest subiect.
-Discutiile au confirmat ca decizia noastra de a recurge la arbitrajul Curtii de Justitie de la Haga a fost una corecta-, a declarat, la finalul ultimei runde de negocieri, secretarul de stat din MAE roman, Bogdan Aurescu. El a confirmat ca pozitiile celor doua tari in acest subiect raman ireconciliabile, fapt ce impune apelul la Curte pentru rezolvarea acestui diferend. Solutia la care apeleaza guvernul de la Bucuresti pare sa nu fie insa pe placul ucrainenilor, care si-ar mai dori vreo cinci-sase runde de negocieri.
Miza – rezervele de gaz si petrol din Marea Neagra
In centrul disputei se afla Insula Serpilor, care a apartinut Romaniei inainte de cel de-al doilea razboi mondial, fiind anexata ulterior de URSS, care a oferit-o apoi Ucrainei.
Se crede ca zona din jurul Insulei Serpilor este bogata in rezerve de petrol si gaze, iar Romania si Ucraina nu reusesc sa stabileasca cat de mult are fiecare dreptul sa exploateze aceste rezerve.
Potentialul economic al Marii Negre in regiunea Insulei Serpilor si bogatia ecologica a Deltei Dunarii reprezinta subiecte intense de controversa intre Bucuresti si Kiev. Ucraina incearca sa demonstreze ca aceasta insula, o bucata de stanca fara viata din Marea Neagra, este locuibila, pentru a obtine o delimitare a platformei continentale in favoarea sa.
Aceasta disputa vine pe fondul unei continue integrari euro-atlantice a Romaniei: in 2004 a devenit membra NATO, iar in 2007 spera sa devina membra UE.
Prin contrast, Ucraina crede ca a fost lasata de izbeliste si acesta poate fi unul dintre motivele – cred analistii – pentru care ignora atat de mult criticile Bruxellesului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
