USL și delirul celor 9 miliarde de euro pierdute de România

Corul bocitoarelor din USL s-a dezlănțuit imediat după ce la Bruxelles s-a anunțat decizia finală privind exercițiul bugetar comunitar pentru perioada 2014-2020. „Sunt foarte dezamăgit de rezultatul final, pe care oricum îl prezentăm să pară mai bun, când de fapt este foarte rău față de propunerea de 48 miliarde euro făcută inițial de Comisia Europeană și președintele Barroso. România a obținut 39 miliarde euro, deci am pierdut 9 miliarde euro față de propunerea inițială .Oricum am vrea să prezentăm cifrele, este un rezultat foarte prost, cel mai prost pe care-l puteam avea, este o mare dezamăgire“, a afirmat Ponta, arătând că cifrele sunt prezentate drept pozitive de către președintele Băsescu printr-o „șmecherie de PR“. Mingea la fileu ridicată de Ponta a fost ulterior rostogolită de alți useliști, dornici să sublinieze și ei suferințele României după decizia Consiliului European. Silitor din fire, Roșca Stănescu a calculat chiar sumele pierdute de fiecare român, ajungând facil la concluzia că „Fiecare cetățean, nou-născut sau octogenar, pierde 400 de euro. Adică 17 milioane de lei vechi“. Pe această notă s-au văietat toți liderii USL , blamându-l direct sau indirect pe Traian Băsescu pentru această așa-zisă pierdere.
În realitate ne aflăm în fața unei probleme false, create de USL în încercarea de a mai arunca cu câteva pietre spre președintele Băsescu. Concret, România nu a pierdut nimic, disputele inițiate ridicând false probleme , având în vedere rata de absorbție dezastruoasă a banilor europeni de până acum și riscul suspendării plăților în cadrul mai multe programe în acest an. Ca să nu mai vorbim de faptul că amânarea încheierii unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană poate reduce suficient de mult sumele care ar urma să ajungă în România , iar în acest caz nu mai e vorba de vreo negociere a Palatului Cotroceni.
Dar, ca întotdeauna, cea mai bună cale de apărare e atacul, iar Ponta pare să fi antrenat mult în acest sens.
De fapt, exact ca în bancurile de la Radio Erevan România nu a pierdut ci a câștigat din bătălia pentru banii europeni. „Pentru bugetul următor România are în plus 6 miliarde de euro față de bugetul precedent, aflat acum în execuție .Avem o creștere de 10% pe fonduri de coeziune și o creștere de 27% de procente pe fondurile destinate PAC și m-aș opri puțin asupra acestui aspect. Aici avem un total de 4,7 miliarde în plus pentru plăți directe, ceea ce îi va ajuta foarte mult pe fermieri să își plătească costurile pentru asigurarea recoltelor de care România are nevoie. Cu buget pentru Coeziune, PAC și suma alocată pentru tineret și ajutorul celor săraci din mediul rural cu un buget de 39,9 miliarde și cu o contribuție de 8,9 miliarde, România este un beneficiar net de fonduri europene, cu o valoare de 31 miliarde de euro“, a detaliat președintele Băsescu rezultatul deciziilor Consiliului European. Cât despre cifra de 48 de miliarde de euro, mestecată atât de mult zilele acestea de către reprezentanții USL, ea nu a fost altceva decât un soi de Fata Morgana. Potrivit lui Traian Băsescu, bugetul propus de Comisia Europeană anul trecut în care României îi revenea o alocare de 48 miliarde de euro nu a fost niciodată în discuția Consiliului European.
„Eu nu am văzut cifra de 48 de miliarde în niciun document oficial, deci este categoric o minciună. Nu am auzit niciodată luat în discuția Consiliului European bugetul propus de Comisie. În noiembrie Consiliul nu a luat în discuție bugetul propus de Comisie“, a afirmat Băsescu.
Totodată, el a argumentat că propu­nerea Comisiei a fost o „pre-construcție“ de buget, la fel cum se face și în România când Ministerul de Finanțe adună inițial solicitările de sume ale miniștrilor, însă apoi le rectifică în funcție de disponibilul existent la venituri. Băsescu a arătat că și el ar putea, ca echivalent de tratament, să îi returneze bugetul național premierului. „?ê?£tiți cum ar fi? Dacă aș considera o abordare serioasă pentru dezamăgit, când ajunge bugetul la Președinție aș spune că acest buget nu reflectă reducerea TVA la alimente, nu reflectă reducerea CAS, îi omite pe cei cu pensiile sociale, nu le dă indexarea, acest buget reflectă o creștere a impozitelor pe teren, deci nimic din ce ai spus nu este adevărat, ia-ți bugetul înapoi. Deci acesta ar fi echivalentul tratamentului pe care dezamăgitul național mi-l aplică mie“, a afirmat Băsescu.

Banii vorbesc

Acum dacă ne-am lămurit care este realitatea celor 48 de miliarde de euro, trebuie precizat că în noiembrie României i se prefigurau aceleași 39 de miliarde de euro, cu mențiunea că suma putea fi tăiată în urma deciziei marilor contributori. În linii mari, România a obținut 21,8 de miliarde de euro fonduri de coeziune (autostrăzi, căi ferate, mediu, resurse umane etc), față de 19 miliarde cât a avut până acum, și 17,5 miliarde de euro pentru agricultură (10 miliarde pentru plăți directe ale subvențiilor și 7,1 miliarde pentru proiecte de Dezvoltare Rurală, de la drumuri județene la ferme pentru tineri) față de 13 miliarde, cât poate accesa în prezent. În plus există posibilitatea de a accesa alte câteva programe gestionate direct de Comisia Europeană, fără intervenția guvernului. Datele finale arată o creștere a fondurilor europene pentru România de la 33,5 de miliarde de euro (2007-2014) până la 39,8 miliarde (2014-2020). Prin urmare, vorbim de o creștere , chiar dacă USL se face că nu o vede.

Decizii mai importante decât miliardele de euro

Dincolo de cifrele aruncate în lupta politică internă din România, reuniunea Consiliului European a luat câteva decizii extrem de importante, care valorează chiar mai mult decât miliardele de euro pentru România.
În primul rând, cofinanțarea în pro­iectele cu fonduri structurale și de coeziune, în care intră și autostrăzile , crește de la 75% la 85%, ceea ce face ca statul să contribuie cu numai 15%;Din prima, o reducere a poverii fiscale a executivului, pe care Ponta se face că nu o vede.
De asemenea, prefinanțarea acelorași proiecte, banii pe care UE îi dă drept avans, crește de la 2% la 4%.
Extrem de importantă este și decizia de a face TVA eligibil, cu alte cuvinte rambursat de către Comisia Europeană la bugetul de stat. Din estimările Ministe­rului de Finanțe, guvernul poate încasa la buget circa 2 miliarde de euro.
La fel de importantă este și decizia ca țările care vor semna un acord financiar cu FMI sau cu CE vor primi cofinanțare de 85% pentru proiectele de Dezvoltare Rurală și 95% pentru Coeziune, urmând să contribuie de la bugetul de stat cu doar 15%, respectiv 5% din valoarea totală. În aceste condiții, semnarea unui nou acord cu FMI devine vitală pentru România, iar aici totul depinde de cabinetul instalat la Palatul Victoria.
Un favor important pentru România, obținut în urma negocierilor, se referă la flexibilitate folosirii banilor europeni. Conform acestui principiu, UE lasă la latitudinea guvernului decizia de a „muta“ până la 25% din fonduri de la un program la altul. ?ê?£i tot în urma negocierilor „proaste“ purtate de Traian Băsescu s-a acceptat și regula „n+3“ care dă posibilitatea țărilor membre să cheltuiască banii, o dată prinși în proiecte acceptate, încă trei ani după încheierea exercițiului bugetar, adică până în 2023.
De departe, marele câștig al negocierilor este eliminarea legăturii automate dintre rata de absorbție a fondurilor și finanțările viitoare, așa cum era prevăzut în prima variantă de buget discutată în noiembrie la nivelul Consiliului European.

„Performanța“ de a cheltui doar 11% din banii alocați

Deși liderii USL se dau de ceasul morții în declarații prăpăstioase în care se vaită că România a pierdut 9 miliarde de euro, nimeni nu se înghesuie să spună că de fapt nu am fost în stare să cheltuim decât circa 11% din banii care ne erau alocați în exercițiul bugetar 2007-2013.
Prin urmare, dacă păstrăm același ritm de absorbție, care a stârnit îngrijorări profunde la Bruxelles, guvernul de la București riscă să nu vadă mai mult de 5 miliarde de euro, pe lângă plățile directe, din cele 39, în următorii șapte ani. ?ê?£i-atunci, despre ce pierdere vorbim? Care sunt cele 9 miliarde de euro pierdute în condițiile în care în 7 ani n-am fost în stare să cheltuim decât vreo 3,5 miliarde de euro. Din cei 33,5 miliarde de euro, cât a avut România în perioada 2007 – 2013, cei mai mulți bani au revenit, pe hârtie , proiectelor din fonduri structurale și de coeziune: peste 19 de miliarde de euro urmau să meargă în autostrăzi, căi ferate modernizate, proiecte de mediu sau în pregătirea forței de muncă. Din păcate banii n-au ajuns acolo unde era nevoie de ei, din cauza slabei capacități de absorbție.
În primii șase ani de la aderare, România a decontat efectiv la Bruxelles facturi de numai 2,2 miliarde de euro din aproape 20, deși contractele semnate ar fi acoperit 14,9 miliarde de euro.
Cel mai bine pare să fi mers Programul Dezvoltare Regională, cu 920 de milioane decontate în șase ani, aproape 25%. Cele mai bine finanțate programe, Transporturi și Mediu, fiecare cu câte 4,5 miliarde puse la dispoziție de Bruxelles s-au limitat la 6,4%, respectiv 10,3% grad de absorbție. Trebuie precizat că programele Transporturi și Competi­tivitate sunt în acest moment blocate pentru o perioadă nedeterminată de timp, situație care ar trebui să îngrijoreze autoritățile de la București. Din păcate, președintele Comisiei Europene , Jose Manuel Barroso, pare mai preocupat de viitorul României decât guvernul Ponta. Astfel, în timp ce liderii USL se înghesuiau să deplângă pierderea unor bani pe care nu i-am avut niciodată și pe care am demonstrat că nu suntem în stare să-i cheltuim, președintele Barroso s-a oferit să trimită în România funcționari de la Bruxelles ca „să asiste“ autoritățile de management care gestionează banii europeni. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul ne dă și banii și oamenii care să ne ajute să-i cheltuim, în condițiile în care noi suntem în stare doar să-i furăm, după cum se opinează pe culoarele Comisiei Europene.

Băsescu: Unii au negociat doar funcții de partid, să nu dea lecții!
Traian Băsescu le-a răspuns, duminică, în cadrul unei declarații de presă susținute la Palatul Cotroceni, criticilor care și-au exprimat nemulțumirea față de suma obținută de România săptămâna trecuta, la Bruxelles, din bugetul Uniunii Europene.
„UE nu e dispusă să aloce unei țări niște bani în condițiile în care există un risc foarte mare să nu fie cheltuiți. Sunt unii care la viața lor nu au negociat decât funcții de partid, nu au negociat cu alte state, nu știu cât este de greu. Lipsa lor de experiență o putem vedea în modul în care au negociat acordul cu Fondul, așa că îi invit să nu dea lecții“, a spus șeful statului.

Iulia Nueleanu