Cooperatia mestesugareasca actioneaza in interesul societatii si al propriilor membri

Moto:

-Cooperatia este un sistem care isi propune de a rezolva chestia sociala, transformand lent si progresiv situatia actuala, prin ajutorul unei forme de asociatie, ai carei membri, printr-un cumul de atributii, contribuie la intreprindere si in acelasi timp beneficiaza de ea-.

(I.G.Duca, -Les societes cooperatives en Roumanie-, publicata la Paris in 1902).

Cooperatia, aflata in expansiune pe toate meridianele globului, isi are bine definite coordonatele universal valabile, dar in acelasi timp se caracterizeaza printr-un inalt grad de integrare in societatile din care face parte. Spre exemplu, in tarile dezvoltate, cooperatia adauga calitate vietii, iar, prin sistemul participativ, este un instrument in lupta impotriva alienarii individului, in timp ce in tarile in curs de dezvoltare constituie una dintre principalele institutii care combat saracia. Si aceasta, in mare parte, datorita faptului ca a stiut sa-si dezvolte principii simple, dar clare, ce si-au dovedit, in timp, universalitatea, si care stau la baza paradoxului cooperatist, sesizat de Will Watkins, veteran al cooperativismului britanic si mondial, care spunea: -Problema adevarata consta in a asigura un lucru: cu cat cooperatia se schimba mai mult, cu atat ea trebuie sa ramana aceeasi-. Intr-adevar, deceniile au modificat destul de putin esenta cooperatiei, aceasta ajungand, cum spunea istoricul cooperatist G. J. Holyoake, sa fie comparata cu un -bun cronometru ce nu este afectat de clima, functionand bine oriunde-.

Cooperativele isi propun, prin definitie, sa raspunda nevoilor economice, sociale si culturale ale membrilor lor, precum si aspiratiilor acestora. Cu alte cuvinte, pe primul plan este pus interesul membrilor proprii, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Din acest punct de vedere, eficienta cooperativelor trebuie sa reflecte modul in care sunt acoperite necesitatile cooperatorilor, care sunt din ce in ce mai complexe, de vreme ce ele tin pasul cu evolutia generala a societatii. De obicei, reusesc acele cooperative care stiu sa foloseasca cel mai bine potentialul propriilor membri, facandu-l sa raspunda intereselor generale ale grupului pe care il reprezinta. Relatiile membrilor cu organizatia din care fac parte se reflecta in trei tronsoane: primul se refera la calitatea de proprietar, al doilea la cea de utilizator, iar al treilea, la aceea de investitor de munca si capital. Fiecare dintre ele este importanta, pentru ca efectele si cauzele intr-o cooperativa se intrepatrund intr-un tot unitar, in care fiecare rotita a mecanismului isi are un rol bine definit. Si aceasta, atat sub aspectul drepturilor, cat si al raspunderilor membrilor.

Cooperativele contribuie si la dezvoltarea comunitatilor

In peisajul romanesc, cooperatia mestesugareasca se inscrie ca un segment cu un foarte important potential economico-social si conceptual, fiind printre putinele componente coerent structurate ale sectorului privat capabile sa genereze astazi o clasa de mijloc.

In calitatea lor de agenti economici, organizatiile cooperatiei mestesugaresti sunt profund implicate in circuitul economic productiv, fiind permanent preocupate de dezvoltarea patrimoniului si de crearea de noi locuri de munca. De aceea, consolidarea proprietatii individuale a membrilor cooperatori, precum si cea a proprietatii organizatiilor cooperative au constituit si vor constitui, in continuare, obiective esentiale ale strategiei de dezvoltare a cooperatiei mestesugaresti, urmarindu-se cresterea credibilitatii organizatiilor cooperative ca agenti economici in raporturile stabilite in cadrul economiei de piata si protejarea capitalului propriu si a surselor de finantare stabile, in vederea dezvoltarii lor viitoare.

Asocierea liber consimtita a micilor mestesugari reprezinta, in prezent, ca si in trecut, principala alternativa de supravietuire a acestora pe piata libera, in conditiile accentuarii presiunilor concurentiale. Membrii se reunesc -din proprie initiativa- (voluntar), iar calitatea de membru al cooperativei nu trebuie sa fie obligatorie. Oamenilor trebuie sa li se acorde libertatea deciziei de a se inscrie intr-o cooperativa. Prin urmare, membrii sunt liberi sa se alature sau sa paraseasca cooperativa, telurile si resursele ei, din proprie initiativa. Ei -isi satisfac nevoile si aspiratiile din punct de vedere economic, social si cultural- si, prin urmare, cooperativa se organizeaza de membrii sai, pentru membrii sai.

Decizia ii revine omului, nu capitalului

Cerintele unui membru, care definesc scopul esential pentru care cooperativa exista, pot fi singulare si limitate: sociale, culturale sau pur economice. Dreptul de proprietate este distribuit intre membri, pe baze democratice, caracteristici importante in diferentierea cooperativelor de alte tipuri de organizatii, precum firme cu capital controlate sau structuri guvernamentale. Fiecare cooperativa reprezinta, de asemenea, o -intreprindere-, constituita ca o entitate organizata, ce functioneaza normal pe piata si trebuie sa isi serveasca membrii in mod efectiv si eficient. Libertatea acordata in toate actiunile, atat pentru fiecare om, cat si pentru fiecare colectivitate, contribuie la afirmarea puternica a cooperatiei mestesugaresti in viata economico-sociala din Romania. La fel democratia deplina, garantata pentru toti cooperatorii. Aceasta presupune nu numai existenta in cadrul cooperativelor a unor drepturi si indatoriri, dar si raspandirea spiritului democratic in sistemul cooperatist mestesugaresc.

Sintagma -un om – un vot-, aplicata indiferent de proportia participarii financiare individuale, semnifica faptul ca puterea de decizie este asociata omului, si nu capitalului. Aceasta este chiar reflectarea trasaturii de baza a cooperativei, aceea de asociatie de persoane, si nu de capital.