Incapacitatea manageriala impiedica Loteria Romana sa-si valorifice monopolurile

– Vechi sau noi, managerii Loteriei Române sunt incapabili să gestioneze eficient compania

– Şefii actuali încearcă să arunce pisica moartă în cârca fostei conduceri

– ANAF arată clar că businessurile -fabricii de bani- merg tot prost şi sub directoratul Lilianei Ghervasuc

– Până la această dată, compania nu are strategie

– Loteria pierde bani grei prin investiţii în produse care sunt concurate de alţi jucători

– În acest timp, produsele pentru care deţine monopol zac nevalorificate

Loteria Română trebuie să fie una dintre cele mai profitabile companii din patrimoniul statului român, în condiţiile în care deţine monopolul pe piaţa internă pe majoritatea produselor de gen. Însă, situaţia reală e alta. Toţi cei care s-au instalat confortabil pe scaunele de directori generali ai companiei nu au fost în stare să gestioneze eficient poziţia privilegiată a companiei, iar performanţa a rămas doar deziderat. Iar autorităţilor le-a trebuit aproape un an ca să descopere neregulile şi ineficienţa celor care au condus sau deţin puterea la -fabrica de bani-.

După ce mass media a dezvăluit managementul defectuos şi implicarea fostei conduceri a Loteriei Române în afaceri cu iz penal, ANAF a verificat registrele aferente ultimilor trei ani. Coincidenţă sau nu, după publicarea rezultatelor, actuala conducere a decis concedierea celor şase directori executivi ai Loteriei, inclusiv a fostului preşedinte, Nicolae Cristea. Asta nu şterge însă cu nimic ideea de perpetuare a managermentului defectuos la nivel înalt, întrucât controlul viza intervalul 1 ianuarie 2003-30 septembrie 2006, deci şi în mandatul actualilor şefi! Iar aceştia încearcă să arunce acum vina asupra -grelei moşteniri-.

Actualul director general, Liliana Ghervasuc aprecia într-un interviu acordat AMOS News în luna februarie, că veniturile din 2006 le-au depăşit pe cele din 2005. Totuşi, strategia care să redreseze compania nu a fost încă supusă aprobării Consiliului de Adminsitraţie (CA) sau Adunării Generale a Acţionarilor (AGA). Ori, la case mai mari, strategiile de management pentru anul următor se elaborează cu trei luni înainte de încheierea anului calendaristic în curs.

Liliana Ghervasuc a preluat conducerea Loteriei în martie 2006, principalul imperativ anunţat fiind redresarea companiei, dar societatea a continuat să înregistreze pierderi şi anul trecut.

Situaţii anacronice

Comisia de control a ANAF a acuzat tocmai acest aspect în raportul privind modul de administrare şi gestionare a resurselor financiare la Compania Naţională Loteria Română. Deşi societatea a înregistrat an după an profit, iar veniturile au depăşit estimările direcţiunii, nimeni nu s-a gândit ca planul de venituri şi cheltuieli să cuprindă încasări previzionate la un nivel apropiat de cel real şi nu subestimat, după cum se arată şi în raportul ANAF: -fundamentarea eronată a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a indicatorilor de performanţă, în perioada 2003-2005, a condus la situaţii anacronice-. Astfel, veniturile totale realizate au fost cu mult mai mari decât cele previzionate, în 2003 acestea au depăşit cu 195% valorile estimate în planul de lucru, în 2004 cu 280%, iar în 2005 cu 175%. Situaţia este similară şi în cazul profitului brut, care a depăşit previzionările în 2003 cu 317%, în 2004 cu 453% şi cu 190% în 2005. Iar dacă ne luăm după declaraţiile făcute de actuala şefă de la Loteria Naţională, neîncadrarea în parametrii bugetari estimaţi s-a perpetuat şi în 2006!

Adio, loz în plic!

Principale cauze pentru situaţia financiară actuală a companiei identificate de ANAF în urma solicitării Ministerului Finanţelor sunt restrângerea reţelei de vânzare proprii şi mandatare, aceasta ajungând să reprezinte în prezent circa 64% din numărul de agenţii din anul 2003, şi, consecinţa directă, reducerea cotei de piaţă în domeniul jocurilor de noroc reflectată prin scăderea veniturilor şi a profitului după anul 2004. Controlul efectuat a vizat modul de administrare şi gestionare a resurselor financiare la Compania Naţională Loteria Română S.A., care, deşi deţine monopolul pentru lozuri, nu a mai contractat, comandat sau comercializat astfel de produse după data de 1 iulie 2006 (deci vina pică şi în curtea doamnei Ghervasiuc). În schimb, resursele companiei au fost orientate către promovarea unor produse precum pariurile sportive, care se regăsesc şi în oferta altor operatori de pe piaţă. Videoloteria şi Pariloto au concentrat în 2006 peste 53% din veniturile realizate de către companie din activitata de jocuri de noroc, -fapt cu consecinţe negative asupra rezultatelor financiare ale companiei-, după cum se precizează în raportul comisiei de control a ANAF. Pierderile generate de acţiunile de popularizare acestor două produse, pentru care compania nu este unic organizator, în perioada 2003-2006, se cifrează la aproximativ 220 milioane de lei. Contractele încheiate de reprezentanţii Loteriei cu diverşi parteneri le aduc acestora din urmă în conturi 80% din încasările totale din jocurile de videoloterie. În plus, preţurile practicate au rămas neschimbate de la lansarea produselor.

Monopol ratat

Deşi deţine monopolul în ceea ce priveşte organizarea unor jocuri precum loto, joker, pronosport sau loz în plic, conducerea companiei a preferat orientarea către alte tipuri de produse, oferite de jucători de talie mondială, mult mai experimentaţi şi care au posibilitatea de a-şi face reclamă mult mai uşor. Ori, în conformitate cu Ordonanţa 34 privind achiziţiile publice, Loteria trebuie să aştepte 103 zile ofertele publicitarilor. Cum nici preţurile practicate nu au fost adaptate la cerinţele pieţei, iar numărul agenţilor de vânzări a fost redus semnificativ, în anul 2005 veniturile din acest segment au scăzut cu circa 210 milioane lei comparativ cu 2004, iar rezultatele din 2006 arată că evoluţia negativă s-a menţinut. Totodată, compania a pierdut circa 6.460 lei, deoarece nimeni nu s-a gândit să inscripţioneze 17,9 milioane de lozuri şi în monedă denominată, astfel că au fost retrase de pe piaţă, conform prevederilor legii nr. 348/2004.

Venituri ilegale

Subestimarea indicatorilor de performanţă a generat o scădere a afacerilor derulate şi implicit a profitului obţinut, mai ales că şi cheltuielile totale au avansat. La 1000 lei venituri totale, cheltuielile aferente anilor supuşi analizei ANAF s-au ridicat la 728 lei în 2003, 729 lei în 2004 şi 853 lei în 2005. Totodată, drepturile băneşti acordate suplimentar unor categorii de angajaţi au fost peste cele cuvenite în conformitate cu legislaţia în vigoare. Numai fostul director general, Nicolae Cristea a beneficiat de venituri în cuantum de 11.790 lei, din care 7.590 lei au reprezentat sporuri, indemnizaţii, prime şi stimulente, iar 4.200 lei au fost acordaţi în temeiul cotei la fondul de participare a salariaţilor la profitul companiei.

Membrii AGA au beneficiat de 1.250 lei, cei din CA de 1.000 lei, iar cenzorii de 1 lei, fără să aibă calitatea de angajaţi.

Potrivit ANAF, aceste venituri, prevăzute în clauzele din contractele individuale de muncă privind alte drepturi salariale, sunt peste nivelul prevăzut prin OUG nr. 79/2001, aprobată prin legea nr. 59/2002.