Fabricile mici de bere vor rasari precum ciupercile dupa ploaie

-Speram ca de la 1 ianuarie 2005 vom putea vorbi de cat mai multe fabrici mici de bere, care sa produca fiecare sub 200.000 de hectolitri anual. Asta mai ales ca, in ultimii 10 ani, din cauza inflatiei, a lipsei de profit si a sprijinului inexistent pentru IMM s-au inchis peste mai bine de o suta de fabrici mici.-

Vifor Versescu, director general al Patronatului Societatilor Producatoare de Bere din Romania

Reducerea accizelor pentru fabricile cu capacitati mici de producere a berii, incepand cu 1 ianuarie 2005, pare a revigora acest segment al producatorilor independenti din Romania. Practic, se spera in renasterea unui sector lovit puternic dupa 1994, de inflatie si de aparitia tot mai pronuntata pe piata a multinationalelor. Imediat dupa 1989, in Romania au aparut 80-90 de fabrici de bere de capacitate mica, majoritatea acestora fiind inchise in cativa ani ca urmare a lipsei facilitatilor de pe piata.

In fabricile de bere independente se produce aproximativ 30% din berea existenta pe piata, pe acest segment anuntandu-se investitii importante in aceasta toamna, justificate si de cresterea consumului de bere.

Jucatorii independenti de pe piata berii spera ca, in foarte scurt timp, vom reusi sa atingem un consum de 80 de litri de bere pe cap de locuitor anual (fata de 60 de litri, consumul inregistrat acum), egaland astfel consumul cel mai mic la nivelul Uniunii Europene, inregistrat acum de Ungaria. Redeschiderea unor capacitati mici deja existente, dar si infiintarea altora noi face ca exportul de bere romaneasca sa atinga in 2004 o valoare de 500.000 de euro, adica aproximativ o treime din valoarea exporturilor de vin.

Directorul general al Patronatului Societatilor Producatoare de Bere din Romania (PSPBR) – din care fac parte 21 de producatori independenti, Vifor Versescu, sustine ca reducerea, incepand cu 1 ianuarie 2005, a accizelor pentru fabricile mici de bere va avea ca efect redeschiderea unor fabrici (cum este cazul celei de la Solca – Suceava), dar si infiintarea de capacitati noi, cum ar fi investitiile anuntate in Bucuresti, Arad si Caracal.

-Speram ca de la 1 ianuarie 2005 vom putea vorbi de cat mai multe fabrici mici de bere, care sa produca fiecare sub 200.000 de hectolitri anual. Asta mai ales ca, in ultimii 10 ani, din cauza inflatiei, a lipsei de profit si a sprijinului inexistent pentru IMM s-au inchis peste mai bine de 100 de fabrici mici. Dupa revolutie, au aparut 80-90 de fabrici mici, dar inflatia inregistrata dupa cativa ani a dus la oprirea lor-, a precizat Vifor Versescu.

El a mai adaugat ca in fabricile cu capacitate mai mica de 200.000 de hectolitri se produce 6,6% din cantitatea de bere si ca independentii de pe piata berii platesc anual 20 milioane de euro la stat sub forma de accize, au peste 7.000 de salariati si consuma 80.000-90.000 tone de orz.

Prin Ordonanta 83/2004, pentru modificarea si completrea Legii 571/2003 privind Codul fiscal, accizele la berea fabricata de producatorii independenti, cu o capacitate ce nu depaseste 200.000 de hectolitri, a fost redusa de la 0,47 euro/hl/grad Plato, la 0,38 de euro, in timp ce marii producatori vor plati, incepand cu 1 ianuarie 2005, 0,60 de euro/hl/grad Plato fata de 0,55 euro cat platesc in momentul de fata.

Vanzarile au crescut cu doar 10% in primele opt luni

In primele opt luni ale anului, producatorii independeti de bere au inregistrat o crestere de 10% a vanzarilor comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, procentul fiind doar jumatate fata de cel de 20% estimat dupa primele patru luni anului.

-Cresterea fata de vanzarile de anul trecut s-a datorat evolutiei pozitive a jucatorilor independenti de pe piata, cum ar fi Bere Mures – prima fabrica independenta care produce peste un milion de hectolitri anual – dar si noilor veniti pe piata. In schimb, cresterea vanzarilor este sub estimarile noastre din primavara, ca urmare a vremii nefavorabile din lunile mai si iunie. Anul acesta mizam pe o productie de 14 milioane de hectolitri de bere-, ne-a declarat Vifor Versescu.

Berea la halba pierde teren

Cele mai mari cresteri la capitolul vanzari au fost inregistrate la berea imbuteliata tip PET, de altfel, introdusa pe piata din Romania chiar de producatorii independenti.

Astfel, vanzarile sunt structurate astfel: 30% – bere imbuteliata PET, 18% – bere la butoi si 52% – bere imbuteliata, -grosul- acestui procent reprezentandu-l berea imbuteliata la sticla, doza neacoperind mai mult de 3-4%.

-In toata Europa, berea imbuteliata la cutie nu acopera mai mult de 6%, fiind mai scumpa ca pret. E de remarcat ca se inregistreaza in continuare scaderi ale procentului de bere la butoi – in ultimii doi ani aceasta a pierdut cam trei procente – ca urmare a faptului ca romanul, spre deosebire de occidentali, consuma acasa aproximativ 70% din berea pe care o cumpara intr-un an-, a mai precizat directorul patronatului.

La capitolul gust, consumatorul roman de bere are cam aceleasi orientari ca si consumatorii din Europa de Vest: berea bruna reprezinta doar 2% din vanzarile de bere, fata de 5% in Uniunea Europeana.

Independentii de pe piata berii produc si sortimente de bere hipoglucidica – fara zahar, recomandata in diverse diete, bere alba (weizenbeer), fabricata din grau, bere de tip belgian – din fructe, cu diverse arome, aceste sortimente aflandu-se abia la inceput pe piata romaneasca.

Profitul berarilor se -blocheaza- in orz

Profitul de 5-6% inregistrat de majoritatea fabricilor independente este calculat abia dupa primele luni -pline- din anul urmator. Asta pentru ca, dupa recoltarea orzului, cea mai mare parte a resurselor financiare se indreapta spre cumpararea cantitatilor necesare pentru urmatoarele productii de malt.

-Producatorii de bere cumpara orzul in iulie – august, asa ca, daca vanzarile nu merg si nu ai bani nu ai cu ce sa asiguri viitoarele productii. Prima bere din orz nou se produce catre a doua jumatate a lunii octombrie, iar vanzarile de bere <ingheata> chiar in aceasta perioada, pentru aproape cinci-sase luni-, explica Versescu.

Orzul reprezinta aproximativ 50% din costurile de productie, este asigurat in totalitate din productie interna si are un pret -european-, de 110-120 euro/tona.