MJ a pregătit marea reformă a sistemului juridic

Simplificarea procedurilor de citare, obligarea judecătorilor care au pronunțat sentințe contrare CEDO la plata despăgubirilor hotărâte de Curte, eliminarea apelurilor pentru unele cauze, dar și multe alte schimbări structurale ale sistemului juridic apar în Strategia de Dezvoltare a Justiției ca Serviciu public, act normativ propus de MJ și care acum se află în faza de consultări publice.  Strategia – în forma inițială – e structurată în două părți, respectiv „marea reformă“ și „mica reformă“, și prevede modificări substanțiale în actul de justiție. Concret, în „mica reformă“, în afara simplificării procedurilor de citare și eliminarea apelului pentru unele categorii de cauze, mai găsim și reducerea competenței ICCJ pentru decongestionarea rolului acestei instanțe, dar și reglementarea oportunității acțiunii penale pentru reducerea numărului de dosare aflate pe rolul organelor judiciare.
În capitolul „marea reformă“ se prevede reducerea sferei interdicțiilor și incompatibilităților, deoarece în prezent judecătorilor și procurorilor le este interzis să desfășoare o serie de activități, precum cele comerciale, de exemplu, fără a fi clar ce presupun exact aceste incompatibilități.

Procurorul general ar putea sancționa subalterni

O altă modificare se referă la revizuirea răspunderii materiale și disciplinare a magistraților, deoarece în prezent magistrații nu răspund pentru soluțiile date. Reevaluarea și eventual revizuirea procedurii de declanșare a acțiunii disciplinare, prin creșterea rolului ministrului justiției în această procedură, este o nouă prevedere din „marea reformă“. Totodată se urmărește să se instituie noi atribuții procurorului general pentru a putea aplica direct unele sancțiuni disciplinare minore procurorilor și, în mod simetric, instituirea atribuțiilor președinților Curților de Apel de a aplica direct unele sancțiuni disciplinare minore judecătorilor. În act se mai prevede să se revizuiască procedurile de selecție a candidaților pentru funcțiile de conducere la Înalta Curte, dar și completarea prevederilor privind răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor prin reglementarea condițiilor de exercitare a acțiunii în regres a statului împotriva acestora, cu respectarea garanțiilor de independență. Astfel, dacă un judecător a decis să nu retrocedeze un imobil, dar CEDO a infirmat soluția și obligă statul român la plată, statul va putea recupera suma chiar de la judecător. Este o chestiune sensibilă, pentru că poate greva asupra independenței magistraților, aceștia putând fi tentați să evite soluții ce le amenință securitatea financiară, după cum se precizează în act.
De asemenea, se are în vedere modificarea Legii 47/1992 privind Curtea Constituțională, în sensul eliminării  suspendării automate a proceselor prin ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate.

Predoiu: Codurile ar trebui adoptate până la vară

Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a afirmat ieri, într-o declarație de presă, referindu-se la cele două Coduri de procedură, civilă și penală, că ele ar trebui adoptate de Parlament, în mod rezonabil, până la Raportul pe justiție al Comisiei Europene din această vară.
„În ceea ce privește Codul de procedură civilă, am avut chiar în cursul zilei de astăzi (luni – n.r.) o discuție cu mai mulți parlamentari care mi-au comunicat că mai sunt de discutat aproximativ 200 de articole. Au mers mai lent lucrurile la Codul de procedură penală. Cred și sper, în mod rezonabil, că, până la Raportul pe justiție al Comisiei Europene din vară, vom avea aceste două proiecte aprobate de Parlament“, a spus ministrul justiției.
Potrivit lui Predoiu, nu s-a fixat deocamdată un termen pentru implementarea Codurilor, deoarece sistemul judiciar trebuie să fie pregătit pentru a le pune în practică.