Elevii nu-si cunosc drepturile

Un procent de 85,86% dintre elevi consideră că au trei drepturi fundamentale, în timp ce aproape 7% nu au putut nominaliza niciun drept al copiilor. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Organizaţiei -Salvaţi copiii- la finalul unui studiu întocmit. Sondajul a fost realizat în lunile mai şi iunie ale anului 2006, pe un eşantion de 1.545 de elevi.

Dintre cei chestionaţi, 715 sunt elevi de gimnaziu, 632 – elevi de liceu, 180 – elevi ai şcolilor de arte şi meserii, şase urmau cursurile unor şcoli speciale iar 12 au refuzat să răspundă. Conform declaraţiei reprezentantului Ana Bălan, 2,52% dintre elevii chestionaţi au indicat un singur drept şi 5,36% au menţionat două drepturi ale copilului. Ierarhizarea drepturilor menţionate de copii arată că cel mai important este considerat dreptul la educaţie, nominalizat de 20% dintre elevii care au răspuns. Pe următoarele locuri se află dreptul la viaţă, cu 19,4% dintre opţiunile elevilor, dreptul la exprimare liberă a opiniilor, nominalizat de 14,9% dintre elevi, dreptul la familie, nominalizat de 12,9% dintre chestionaţi, dreptul la libertate, indicat de 7,8% dintre copii, dreptul la timp liber, menţionat de 6,0% dintre elevii care au răspuns chestionarului, şi dreptul la discriminare, nominalizat de 3,5% dintre copii. Alte drepturi nominalizate sunt dreptul de a participa la luarea decizilor – 2,5%, dreptul la o viaţă fără violenţă – 2,3%, dreptul la asistenţă medicală – 1,7%, dreptul la informare – 0,9% şi alte drepturi – 4,9%. Rugaţi să evalueze măsura în care sunt respectate 11 categorii de drepturi, analiza răspunsurilor relevă că 70% dintre subiecţi apreciază că sunt respectate în foarte mare şi mare măsură dreptul copiilor de a avea acces la educaţie, dreptul de a locui alături de părinţi – 83,4%, şi dreptul la informare – 79,2%. Un procent de 66,98% dintre elevii care domiciliază în sate apreciază că majoritatea drepturilor sunt respectate în foarte mare şi mare măsură, spre deosebire de 63% dintre elevii din mediul urban. Preşedintele executiv al Organizaţiei -Salvaţi copiii-, Gabriela Alexandrescu, a subliniat că toate programele trebuie să pornească de la nevoile copilului.

Elevii vor să aibă colegi de bancă copii cu nevoi speciale

70% dintre elevi ar fi de acord să aibă coleg de bancă un copil cu nevoi speciale, dacă acesta ar proveni de la o casă de copii, potrivit aceluiaşi sondaj. Procentele scad sub 50% în alte situaţii, respectiv 46% în cazul copiilor cu handicap fizic, 41% în cazul copiilor rromi, 37% în cazul copiilor cu handicap mintal uşor şi 33% în cazul copiilor infectaţi cu HIV. Analiza răspunsurilor în funcţie de sexul copiilor arată că fetele, într-un procent mai mare decât băieţii – 50% faţă de 39% -, ar fi de acord să aibă coleg de bancă un copil cu nevoi speciale. Pe primul loc în acceptarea fetelor ar fi un copil cu handicap fizic uşor – 52% şi un copil rrom – 44%. Elevii din mediul rural ar fi de acord în mai mare măsură (47%) cu un coleg de bancă rrom decât cei din mediul urban (39%), cu un coleg cu handicap mintal uşor (39% comparativ cu 35%) şi cu un coleg de la o casă de copii (71% comparativ cu 68%). Copiii din mediul rural sunt mai reticenţi decât elevii de la oraş în ceea ce priveşte un coleg de bancă având un handicap fizic (11%, comparativ cu 8%) şi unul infectat cu HIV (41% faţă de 28%).