Mircea Geoană – senin și cretin

Faptul că Mircea Geoană este incoerent în politică și că nu are prea mult habar de procesul legislativ, deși este ditamai președintele Senatului Romåniei, al doilea om în stat, nu mai miră practic pe nimeni. Deși ține cu dinții de scaunul de președinte al Senatului, Geoană este practic aerian cånd vine vorba de treburile interne ale instituției pe care o conduce. Încă! Cel mai recent exemplu s-a petrecut la ședința Biroului Permanent din 13 aprilie 2010, cånd Mircea Geoană a abordat, în prezența secretarului de stat pentru relația cu Parlamentul, Valentin Iliescu, subiectul scrisorii trimise de președintele Băsescu cu privire la Codurile de procedură penală și civilă. „Aș dori ca domnul ministru Iliescu să ne precizeze sau să ne confirme ceea ce am văzut în această scrisoare, dacă se abandonează calea urmată pentru adoptarea codurilor materiale, Codul penal și Codul civil, într-o formulă de comisii speciale cu o puternică tentă transpartinică și care a produs, practic, un consens cu privire la aceste documente importante. Și dacă Guvernul intenționează să vină cu propriile sale proiecte de lege pe care să le trimită în Parlament sau dacă, în condițiile în care am prelungit, am prorogat perioada de funcționare a comisiilor speciale pentru Codul de procedură civilă, respectiv, Codul de procedură penală, lucrul îl vom face în Parlament.
Preferința mea puternică ar fi să putem să avem o operațiune simetrică și identică cu cele de la codurile materiale“, a declarat Geoană, conform stenogramei ședinței Biroului Permanent din 13 aprilie 2010. Dincolo de preferințele domnului Geoană rămåne realitatea: președintele Senatului habar nu are de ceea ce se întåmplă în ograda pe care se presupune că o păstorește. Dacă ar fi stat mai mult prin Senat și mai puțin în campanie sau în vizite la Moscova, domnul Geoană ar fi aflat că cele două Coduri de procedură, în forma trimisă de guvern, au trecut deja de Senat, prin adoptare tacită, încă din luna septembrie a anului trecut. Ce-i drept, nici reprezentantul Guvernului, secretarul de stat Valentin Iliescu, nu știe mai mult decåt domnul Geoană, așa cum reiese din aceeași stenogramă:  
„Mesajul și proiectul pe care eu lucrez este să încerc să obținem o finalizare cåt mai rapidă a rapoartelor și o discutare pånă la sfårșitul sesiunii parlamentare a celor două Coduri de procedură. Și, din acest punct de vedere, cred că această soluție se suprapune perfect cu ceea ce dorește Parlamentul, cu dezbaterea parlamentară“, a declarat Valentin Iliescu, semn că nici el nu avea habar despre adoptarea tacită a celor două proiecte de către Senat.

Ministerul Justiției face lumină

Pentru ca Mircea Geoană și Valentin Iliescu să nu mai opereze cu informații false, îi sfătuim să citească comunicatul Ministerului Justiției din 23 septembrie 2009, care se referă tocmai la proiectele Codurilor de procedură civilă și penală.
„Referitor la comentariile formulate în cadrul ședinței Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului cu privire la proiectul Codului de procedură civilă și la proiectul Codului de procedură penală, precizăm următoarele:
În această etapă a procedurii legislative, Guvernul, prin Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (MJLC), nu mai poate să sesizeze Parlamentul cu alte forme ale proiectelor celor două coduri de procedură, decât cele cu care a fost sesizat Parlamentul de către Guvern în februarie 2009.
Proiectele Codurilor de procedură au fost depuse la Senat în 25 februarie 2009, odată cu proiectele Codurilor civil și penal. Codurile civil și penal au fost adoptate prin procedura angajării răspunderii Guvernului în iunie 2009. În ceea ce privește proiectele Codurilor de procedură, dezbaterile își continuă mersul firesc, acestea aflându-se în prezent în dezbaterea subcomisiilor parlamentare special create în acest sens.
Potrivit procedurii legislative în vigoare, cele două proiecte au fost considerate adoptate tacit de către Senat la data de 7 septembrie 2009 (după expirarea termenului de 60 de zile de la sesizare pentru adoptare). Proiectele au fost transmise apoi Camerei Deputaților, care va aproba forma finală a celor două proiecte și care, conform legii, nu mai este ținută de un termen limită pentru adoptarea acestora.
Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională nu se poate pronunța decât cu privire la textul cu care a fost sesizată de către prima Cameră, Senatul, indiferent de modul în care aceasta a adoptat proiectul (în cazul de față, prin aprobare tacită).
Guvernul, reprezentat de MJLC, se poate implica, în această etapă a procesului legislativ, doar prin participarea la dezbaterile subcomisiilor speciale și prin sprijinul acordat la formularea de amendamente la proiectele supuse dezbaterii subcomisiilor speciale, inclusiv din perspectiva efectuării corelărilor necesare ca urmare a formelor adoptate cu privire la Codul penal și Codul civil.
Eventualele corelări care apar ca necesare în urma adoptării Codului civil și a Codului penal pot fi efectuate numai în contextul dezbaterilor în subcomisiile speciale. Rapoartele adoptate de cele două subcomisii speciale cu privire la cele două proiecte vor fi supuse ulterior adoptării Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.“ Scurt, clar și la obiect, pentru a înțelege și domnii Geoană și Iliescu.