Turcia si-a reformat Codul penal, a renuntat la planul de a pedepsi adulterul, ba chiar a primit confirmarea comisarilor ca, din punct de vedere politic, se ridica la pretentiile Uniunii. In ciuda tuturor acestor eforturi insa, vocile care se opun aderarii statului musulman sunt din ce in ce mai vehemente.
O ipoteza, relativ noua, lansata de catre analistii politici, dar tot mai clara, este ca desi Turcia continua sa faca sacrificii, chiar daca va fi acceptata ca partener de negociere, intrarea in UE tot ii va fi blocata. Insa oficialii europeni vor scoate la inaintare populatia, mai precis, vor spune ca oamenii s-au exprimat democratic, prin referendum, impotriva includerii Ankarei in UE, oricat de mult s-a straduit clasa politica sa ii convinga de faptul ca Turcia merita o sansa.
Comisia zice da, Franta, nu si nu
Cel mai recent semnal referitor la consultarea opiniei cetateanului privind problema Ankarei a venit din partea Frantei. Ministrul de finante, Nicolas Sarkozy, a mentionat ca Turcia nu ar trebui sa devina membru al Uniunii fara ca francezii sa fie consultati, in prealabil, prin referendum. Mai mult, presedintele Chirac a subscris, spunand chiar ca Turcia ar putea deveni membru al Uniunii abia peste 15 ani, dar, pana atunci, tara sa isi rezerva dreptul de a se opune si chiar de a bloca intrarea Ankarei in teritoriul comunitar, in orice moment. In plus, subiectul spinos al acceptarii Turciei a devenit o tema principala de dezbatere a parlamentului francez.
Cat priveste consultarea opiniei publice referitor la aderarea unui nou stat la teritoriul comunitar, in Franta exista precedente in acest sens. In aprilie 1972, presedintele Georges Pompidou a organizat un astfel de referendum privind acceptarea Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei si Norvegiei. Populatia a fost de acord, iar statele in cauza au devenit membre, mai putin Norvegia, care a ramas in afara comunitatii, dat fiind ca populatia s-a razgandit si a respins aderarea.
Noi critici
Urmand modelul francez referitor la exercitarea dreptului de veto in cazul Turciei, Ciprul a amenintat, la randul sau, ca va vota impotriva Ankarei la reuniunea liderilor europeni din decembrie, cand se va decide soarta acestei tari. Si cum ar fi putut Nicosia sa accepte inceperea negocierilor de aderare a Turciei, cand si presedintele grec, Costis Stephanopoulos, a promis sprijinul tarii sale fata de Ankara, insa conditionat de solutionarea diferendelor cu Grecia, in special chestiunea Ciprului, inainte de a intra in Uniune? Turcia este singura tara care nu recunoaste guvernul cipriot grec de la Nicosia si singura care recunoaste guvernul comunitatii cipriote turcesti din nordul insulei. Dupa publicarea raportului Comisiei Europene de saptamana trecuta, care recomanda lansarea negocierilor de aderare cu Turcia, guvernul cipriot grec a cerut gasirea unei solutii bazate pe -principiile care guverneaza functionarea UE-.
Opozitie germana
Coalitia conservatoare, aflata in opozitie in Germania, condusa de Angela Merkel, intentioneaza sa lanseze o campanie de strangere de semnaturi impotriva deschiderii negocierilor de aderare a Turciei la UE. -Este intr-adevar o idee rezonabila-, a estimat Edmund Stoiber, liderul CSU, ramura bavareza a Uniunii Crestin-Democrate. -Cred ca se poate reflecta asupra initierii unei petitii pentru un parteneriat privilegiat cu Turcia si impotriva aderarii sale la UE-, a afirmat liderul CDU, Angela Merkel. Agentiile de presa germane comenteaza ca mai multi conservatori au exprimat insa indoieli in legatura cu o asemenea idee. Astfel, vicepresedintele grupului CDU/CSU din parlamentul federal german, Wolfgang Bosbach, a avertizat in legatura cu -neintelegerile- pe care le-ar putea provoca o asemenea initiativa. Scepticism exista si in cadrul Partidului Liberal-Democrat, unde unii o considera o -arma de lupta partizana-.
Probleme de religie
Cu toate ca problema aderarii Ankarei a devenit un subiect pentru care va mai curge inca multa cerneala, reusind sa imparta in tabere adverse politicienii din tarile Uniunii, se pare insa ca, pana la urma, tot pericolul musulman este acela care sperie mai mult.
Ambasadorul Turciei in Franta, Uluc Ozulker, considera ca tara sa nu s-ar confrunta cu nici un fel de probleme in a fi acceptata de UE daca populatia ar fi crestina. Faptul ca turcii sunt in majoritate musulmani constituie adevaratul obstacol insa. Pe de alta parte, Grecia a cerut oficialilor de la Ankara sa recunoasca statutul universal al Patriarhatului Ortodox grec din Istanbul si sa permita redeschiderea seminarului ortodox de la Halki. -Este mare pacat ca, la 15 ani de la incheierea razboiului rece in Europa, un <zid al Berlinului> inca divizeaza capitala cipriota, Nicosia, separand comunitatea crestina a insulei de cea musulmana-, a declarat si fostul ministru George Papandreou.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
