Bucuresti, mirajul investitiilor imobiliare

Cei care au castigat Bucurestiul in vara anului electoral 2004 au o misiune grea – aceea de a transforma Capitala intr-o metropola europeana. In intervalul 2004-2008 se afla si 2007, anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Iar edilii orasului stiu ca cei patru ani care vor urma sunt decisivi pentru afirmarea orasului intr-un spatiu european. In acelasi timp, daca vor reusi sa o faca, vor castiga definitiv in ochii bucurestenilor.

Dar orasul nu poate creste, in trei ani, atat de mult incat sa recupereze uriasa distanta care ne desparte de vecinii nostri din lumea civilizata. Orasul trebuie sa creasca si, cum tendinta care a inceput sa prinda contur in ultimii ani este dezvoltarea periferiilor, investitorii, romani sau de aiurea, se inghesuie pe noul segment care atrage banii ca un magnet – terenurile. Cei care gospodaresc orasul stiu acest lucru si au inceput sa se implice in mod constant in adoptarea unor legi care sa reglementeze situatia. Pentru inceput, municipalitatea a trasat granitele urbanistice ale viitoarei metropole, prin delimitarea zonelor centrale si de interes din municipiul Bucuresti. Cu alte cuvinte, numai Primaria Capitalei poate hotari ce si cum se construieste in zonele bune ale orasului. In schimb, terenurile dintre blocuri si anumite parcele de la periferie, aparent fara nici o valoare, le revin sectoarelor. Realitatea pe care investitorii o stiu este ca piata terenurilor este pe val. Cu toate ca exista, inca, o serie de probleme de ordin juridic, care planeaza asupra proprietatilor, achizitiile de terenuri se fac intr-un ritm ametitor. Pe investitori nu-i deranjeaza catusi de putin ca zona cea mai dezvoltata a orasului – partea de nord – a devenit mult prea scumpa. Oportunitati exista intotdeauna, asa ca au inceput sa se reorienteze catre celelalte periferii ale Bucurestiului, care au preturi mai mici. Efectul este benefic, pentru ca investitiile vor ridica si statutul acelor zone. Urbanistii spun ca Bucurestiul se va uni cu periferiile, si asa va aparea noua metropola. Dar aceasta nu va rasari prea devreme, pentru ca este nevoie de sume uriase pentru asemenea proiecte de anvergura.

Numai in ultimul an, pretul terenurilor in intravilan a crescut de aproape trei ori. Specialistii din domeniu spun ca Romania este o piata imobiliara extrem de atractiva, cu o cifra de afaceri uriasa. Capitala se poate lauda cu cele mai scumpe terenuri intravilane dar, cu toate acestea, febra achizitionarii de proprietati a atins grade ridicate. Nu este o noutate faptul ca detinatorii de terenuri obisnuiesc sa-si lase proprietatile aparent in voia sortii, pline de gunoaie si neingradite, pentru a le creste valoarea. Strategia este buna si s-a tot practicat in ultimii ani, in pofida reglementarilor legislative. De curand, primarul unui sector al Capitalei le-a reamintit detinatorilor de terenuri ce trebuie sa faca, potrivit legii, prin adoptarea unei hotarari de consiliu. Practic, actul normativ nu aduce nimic nou, caci si inainte proprietarii de terenuri aveau aceste obligatii. Singura diferenta este ca orasul a inceput sa fie tratat in mod unitar, spre deosebire de anii de democratie postrevolutionara, in care fiecare a cam facut ce a vrut. Anii *90 si-au pus amprenta in mod tragic si brutal asupra orasului, slutindu-l cu tarabele, chioscurile si dughenele aruncate pe orice suprafata verde ori bucata de trotuar libera. Constructiile urate, fara nici o norma urbanistica, au castigat teren si au invadat si parcurile orasului, ultima oaza de liniste si verdeata a unei capitale supraaglomerate. Bucurestenii nu s-au revoltat si s-au obisnuit, gandindu-se mai degraba la comoditatea de a-si face cumparaturile la usa blocului. Situatia s-a schimbat insa, dar lucrurile se misca incet si mai avem mult de recuperat, iar distanta nu va fi acoperita in urmatorii trei ani.

Un lucru e sigur: se apropie momentul in care va trebui sa ne adaptam la standardele Uniunii Europene mai repede decat credem, iar pe cel al valorii terenurilor l-am atins deja!