La sfarsit de mandat, reprezentantii echipei Prodi, nemaiavand nimic de pierdut, lanseaza critici la adresa mecanismelor de conducere ale Uniunii Europene. Cel mai recent exemplu il constituie comisarul european pentru piata interna, olandezul Frits Bolkestein, care si-a exprimat public opiniile in legatura cu extinderea UE, agenda Lisabona, subventii si alte chestiuni majore cu care se confrunta spatiul comunitar.
Lasand sa se inteleaga ca UE nu mai suporta inca un val de extindere,
Bolkestein, cunoscut deja ca opozant al includerii Turciei in interiorul granitelor Uniunii, si-a reiterat pozitia in acest sens, acuzand, in acelasi timp, Franta si Germania ca ar fi neglijat buna functionare a pietei comune, prin modul in care au actionat asupra intreprinderilor nationale de prima marime. In acelasi timp, autoritatile de la Bruxelles se pregatesc sa anticipeze o parte din masurile esentiale incluse in viitoarea Constitutie europeana, desi inca nu se stie daca aceasta va fi ratificata sau nu.
-Lumea nu se va sfarsi cu o bubuitura, ci cu un scancet-, a afirmat comisarul pentru piata interna, Frits Bolkestein, descriidu-si punctul de vedere asupra extinderii in continuare a UE.
Bolkestein crede ca, la 25 de membri, UE a atins deja nivelul maxim de extindere si ca eventuala aderare a Turciei, Ucrainei, Belarusului, Moldovei si tarilor din Balcanii vestici ar paraliza guvernarea si ar crea -ori haos, ori o monstruozitate birocratica la Bruxelles-. -Cine lasa Turcia inauntru nu va putea refuza Ucraina. Va fi si Belarus, si apoi Moldova. Nu poti spera sa te extinzi si sa pastrezi acelasi nivel de guvernare. E imposibil-, a subliniat comisarul european.
Trezirea!
Indreptand tunul acuzatiilor catre Franta si Germania, evidentiind rata mare a somajului in Europa, politicile industriale ale Parisului si -tipul de gandire invechit- al Berlinului, Bolkestein, care va fi succedat, de la 1 noiembrie, de catre irlandezul Charlie McCreevy, a pus punctul pe -i-: -A venit momentul ca acestea sa intre in secolul 21-. In opinia olandezului, -nu mai pare realizabil- ca UE sa devina cea mai competitiva economie pana in 2010, dat fiind ca Agenda Lisabona a devenit prea incarcata si trebuie -subtiata-. Viziunea pesimista a comisarului, despre tinta de neatins a Uniunii, din cauza fixarii prea multor obiective secundare, a fost rezumata plastic: -Problema este ca locomotiva Lisabona trage prea multe vagoane-.
Cat priveste viitorul Europei, sfatul lui Bolkestein pentru urmatorul presedinte al Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso, este de a declara cateva -adevaruri elementare- in public, printre acestea numarandu-se si faptul ca -Europa nu va fi niciodata o federatie-. Cu toate acestea, intre timp, la Berlin, ministrul de externe Joshka Fischer a reiterat sprijinul total al tarii sale pentru candidatura Turciei la UE, iar seful diplomatiei turce, Abdullah Gul, si-a exprimat increderea ca Germania ii va ajuta tara sa depaseasca obiectiile celorlalti opozanti, in special ale Frantei.
Retusuri inaintea ratificarii
Preocupati de sporirea prerogativelor dupa ratificarea Constitutiei, membrii Parlamentului European exercita deja presiuni pentru a obtine o mai mare influenta inca de pe acum, desi este foarte posibil ca viitoarea lege fundamentala sa nu intre in vigoare prea curand, aceasta trebuind sa fie aprobata de toate cele 25 de state membre ale Uniunii. Totusi, unii deputati au avertizat ca initiativa poate fi considerata nedemocratica daca va fi aplicata inainte de adoptarea tratatului constitutional .
Cu toate acestea, liderii politici din legislativul comunitar au elaborat o lista cu reformele pe care ar vrea sa le implementeze imediat si care reflecta -spiritul- Constitutiei. Una dintre masuri prevede ca liderii europeni sa fie obligati sa ii consulte pe membrii parlamentului in doua domenii in care acestia nu au un rol oficial, anume in reformele politicii unitare pentru agricultura si in problemele de justitie si politica interna. De asemenea, oficialii doresc infiintarea unui serviciu diplomatic al UE, care va actiona in cadrul unui minister de externe al Uniunii, creat in baza Constitutiei. O cerere oficiala in acest sens i-ar putea fi prezentata lui Jean-Claude Juncker, premierul statului Luxemburg, care va prelua presedintia rotativa a UE in luna ianuarie.
Lupta pentru intaietate
Cum majoritatea celor 25 au anuntat organizarea de referendumuri privind adoptarea legii fundamentale comunitare abia in urmatorii doi ani, incepe acum o adevarata competitie de gen -cine-i primul?-. Daca Spania a batut deja in cuie data de 20 februarie 2005, iar Franta incearca din rasputeri sa fie gata pentru 8 mai, Italia doreste sa fie prima tara membra care va duce la bun sfarsit procesul de ratificare al preconizatei Constitutii. Roma face nota discordanta cu ceilalti parteneri din UE si adopta o pozitie cat se poate de optimista: pana la Craciun, gata cu procesul de ratificare! Incearca astfel Italia sa-si mai spele din -pacatele- deficitului bugetar, sau este doar o incercare de a deveni un exemplu de urmat, dat fiind ca tratatul constitutional urmeaza a fi semnat la Roma, pe 29 octombrie? Un singur lucru este cert: executivul italian se lupta din rasputeri sa indeplineasca cerintele europene referitoare la deficitul bugetar. Mai nou, ideea indrazneata a guvernului Berlusconi, de a scoate la privatizare 20 de procente din capitalul televiziunii publice RAI, pana in luna martie, se afla in prim-plan, aceasta putand aduce circa un miliard de euro statului italian.
Iata cum tema -Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa- se muta de la nivelul comunitar la cel national. Multe dintre capitalele europene au anuntat ca vor convoca un referendum cu privire la adoptarea legii fundamentale, insa experientele recente referitoare la plebiscitele pe teme europene nu fac viitorul Constitutiei UE sa apara decat foarte incert.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
