Viorel Hrebenciuc. (Nu Nicolae Văcăroiu.) O prezenţă constantă, din 1992, în decizia privind fie regia, fie scenariul, decorul sau luminile de pe scena politică romanească. O statură napoleoniană, un destin de multe ori asemănător (insula Elba a fost pentru el exilul din Camera Deputaţilor, executat în vremea lui Adrian Năstase – preşedinte PSD). Spre deosebire de termenul său de comparaţie – exagerat, desigur – are acum o revenire la varf, pe cat de discretă, pe atat de impresionantă. Se spune despre el că anumite lovituri politice, spectaculoase la nivelul sondajelor de opinie, i-au reuşit pur şi simplu încercandu-şi instinctul.
Nu se ştie despre el dacă e în grupul de la Cluj, dacă îi este obedient lui Mircea Geoană sau altcuiva – au existat zvonuri cum că nu ar fi reacţionat într-o şedinţă a BPN atunci cand liderul partidului i s-ar fi adresat dur, în legătură cu puterea pe care şi-a arogat-o, de a negocia discursul lui Tăriceanu în Parlament, referitor la politica externă şi reforma Justiţiei. La congresul din decembrie aproape că nu i s-a pomenit numele. Tăcerea lui este întotdeauna interpretabilă.
Se ştie însă că negociază cu Bogdan Olteanu, de la instaurarea acestuia în fruntea deputaţilor. Certitudini şi şuşoteli: înlăturarea lui Adrian Năstase de la preşedinţia Camerei, amanarea europarlamentarelor, sprijinul noului Cabinet, prezenţa lui Tăriceanu în plenul Legislativului. Acum, însărcinat cu susţinerea punctuală a Executivului. Se speculează ce a negociat PSD cu liberalii… Puterea, practic, a celui de-al doilea om din stat. Restul înţelegerilor vor curge de la sine.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
