Ambasadorul Federației Ruse în România, în exclusivitate pentru „Curentul”

65 de ani de la victoria împotriva fascismului

Se împlinesc 65 de ani de la Marea Victorie a coaliției antihitleriste împotriva fascismului german. Pentru noi, acesta este principalul eveniment legat de cel de al Doilea Război Mondial. Noi ne mândrim în Rusia cu această victorie: lumea a fost salvată de la o catastrofă  globală, dreptatea a triumfat. Pentru aceasta, Rusia și republicile surori au fost nevoite să treacă prin grele încercări, pierderi și lipsuri. Focul războiului i-a lovit cu cruzime și pe aliații noștri.  
Pentru existența omenirii, cel de al Doilea Război Mondial a reprezentat un fenomen fără precedent. Amploarea luptei armate a depășit tot ce cunoscuse istoria. Aici a fost implicată 80% din populația planetei. Luptele de o intensitate deosebită au durat 2195 de zile și nopți. Victimele vărsării de sânge la nivel mondial au ajuns la aproape 60 de milioane de persoane. Pierderile materiale ale țărilor participante au depășit 4 trilioane de dolari.
Violența acestui război a fost dictată de caracterul său: pe câmpul de luptă nu s-au ciocnit numai interesele de stat, ideologiile sau religiile. În lupta pe viață și pe moarte s-au ciocnit abordări politice și filozofice ireconciliabile referitoare la bazele și perspectiva existenței umanității. În focul celui de al Doilea Război Mondial s-a decis nu numai soarta popoarelor subjugate de fascism, ci însuși viitorul omenirii.
După cum ne este cunoscut acum, edificarea Reichului fascist „milenar“ preconiza ca, în decurs de 25-30 de ani, să fie distruși sau goniți de pe pământul natal 80-85% dintre polonezi, 85% lituanieni, 75% belaruși, 65% din populația Ucrainei de Vest, jumătate din estonieni, letoni și cehi. Soldaților Wermachtului le fuseseră înmânate instrucțiuni în care se indica „… ucide orice rus, sovietic. Să nu eziți, chiar dacă ai în față un bătrân sau o femeie, o fetiță sau un băiat – ucide-i, deoarece astfel te vei salva de pieire, vei asigura viitorul familiei tale și slavă pe vecie“. Fasciștii și complicii lor au ucis cu o cruzime feroce și cinism 6 milioane de evrei.
Atacul forțelor principale ale Germaniei hitleriste și ale sateliților acesteia a fost concentrat asupra Uniunii Sovietice. Noi am rezistat și am respins acest atac perfid, am nimicit principalele forțe ale agresorilor: pe frontul sovieto-german au fost distruse trei sferturi ale trupelor inamice, avioane și tancuri. Soldații noștri nu numai că au curățat de cotropitori țările frățești, precum Ucraina, Belarus, Moldova, Republicile Baltice, dar l-au alungat pe dușman din Polonia, România, Ungaria, Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia și Albania, au eliberat o parte din teritoriul danez și cel norvegian. Și în final, la 9 Mai 1945, Armata Sovietică a dat lovitura de grație monstrului fascist.
În Rusia însă Victoria este considerată a tuturor, nu o delimităm de a noastră și a altora. În constelația eroilor noștri există nume ale reprezentanților tuturor popoarelor care au trăit în URSS. Noi nu vom uita niciodată aportul aliaților – americani, englezi, francezi, pe cel al soldaților și marinarilor din celelalte state membre ale coaliției antihitleriste, contribuția antifasciștilor germani și italieni. Ne mândrim cu faptele eroice ale tovarășilor noștri de arme din apele înghețate ale Arcticii, de pe cerul în flăcări al Europei, de pe câmpurile de luptă însângerate ale Europei și Africii. În etapa finală a războiului, umăr la umăr, alături de armatele sovietice, au luptat cu vitejie împotriva fascismului trupele poloneze, române, iugoslave și bulgare.
Dar lucrurile nu pot fi scoase din context – România a intrat în cel de al Doilea Război Mondial de partea Germaniei fasciste, devenind părtașă la agresiunea împotriva țării noastre. După Stalingrad, conștientizarea tragismului greșelii comise a schimbat atitudinea societății românești. În august 1944, regele Mihai a înfăptuit un act decisiv de curaj pentru schimbarea politicii României, prin  întreruperea relațiilor cu Germania nazistă și trecerea de partea alianței cu Națiunile Unite, într-un moment când încă nu era clară înfrângerea Germaniei. Împreună cu Armata Sovietică, detașamentele românești au trecut prin Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia și Austria. Ne bucură faptul că printre participanții la festivitățile de la Moscova, prilejuite de  aniversarea a 65 de ani de la Victorie, se află și Regele Mihai, Comandantul Suprem al Forțelor Armate Române din timpul războiului, decorat cu  Ordinul Sovietic „Pobeda“ (Victoria).
Victoria asupra fascismului din mai 1945 a devenit un reper important în istoria civilizației noastre. Aceasta a creat condiții pentru evoluția accelerată a lumii, democratizarea sa, eliberarea, renașterea națională și socială a popoarelor, a făcut din lupta pentru pace cel mai important subiect al vieții internaționale. Această victorie s-a constituit într-un verdict istoric pentru opiniile politice și filozofice ostile omului, practicile canibalice, instituite de cel de-al treilea Reich. Important este că rezultatele și lecțiile acestei victorii au servit ca avertisment și nu au fost uitate de umanitate.
Istoria ne învață nevoia de unitate a oamenilor de bună-credință  în fața amenințărilor comune. Experiența în cooperarea militară internațională rămâne importantă și astăzi, chiar dacă civilizația noastră s-a confruntat cu provocări de altă factură. Coaliția antihitleristă a fost un exemplu istoric al unității bazate pe scopurile comune ale unor state cu ideologii și sisteme politice diferite. Nu vom încerca să corectăm cronicile militare: încrederea reciprocă a participanților la coaliția antihitleristă nu s-a născut ușor, aceștia vedeau în mod diferit lumea postbelică, aveau interese divergente la nivel național. Cu toate acestea, a prevalat convingerea că victoria nu este posibilă fără unitate.
Istoria ne învață prudența. Nu putem lăsa să renască și să se răspândească ideologiile antiumaniste și planurile de agresiune și hegemonie bazate pe ura de rasă, etnică sau religioasă. Exact în acest mediu propice au apărut ideile celor mai feroce crime săvârșite de fascism. Trecutul ne avertizează asupra  indiferenței față de violență, față de nedreptate, a lipsei de fermitate în lupta împotriva răului. Altfel nu putem apăra actuala ordine mondială, bazată pe o nouă cultură a relațiilor internaționale, care nu permite războaie calde sau reci.   
Istoria impune apărarea adevărului despre victoria noastră comună asupra fascismului. Nu putem accepta apologia  sau reabilitarea celor ce se fac vinovați de  tragedia mondială, de implicarea  orientărilor morale în evaluarea războiului. V.V. Putin a apreciat, pe bună dreptate, ca fiind profund imorale încercările de a rescrie istoria războiului, de a-i aduce la același nivel cu victimele  pe călăi, pe eliberatori și ocupanți. Este imoral și nedrept să fie folosită tragedia ultimului război în scopuri politice egoiste, inclusiv pentru frânarea procesului puternic de transformare a relațiilor internaționale. Remarcăm cu  îngrijorare că își intensifică activitatea nu numai falsificatorii de istorie, care printre altele încearcă să revizuiască rezultatele războiului, consfințite în Carta ONU și în celelalte instrumente juridice internaționale. Marșul foștilor soldați SS în unele țări europene, retorica beligerantă a ultranaționaliștilor și xenofobilor, continuarea infamiei antisemite indică faptul că sporii hitlerismului sunt încă vii.
Istoria ne cere să apărăm memoria eroilor din marea bătălie împotriva fascismului și cuceririle lor. Suntem indignați de atacurile urmașilor fasciștilor, care au distrus monumentele soldaților eliberatori. Simțim dorința insistentă a anumitor forțe de a revizui rolul țării noastre în stabilizarea postbelică a Europei și a lumii. Și se pare că idiosincrazia deosebit de acută determină contribuția noastră la formarea imaginii moderne a Europei. Totuși, s-au gândit oare „criticii revizioniști“ unde poate duce o respingere finală a obligațiilor juridice internaționale postbelice, sunt ei oare pregătiți pentru a reveni la atmosfera politică tensionată de pe continentul european din anii ‘30?
Datoria noastră față de cei care au salvat lumea de fascism este de a  pune o stavilă puternică în calea răspândirii ideilor de intoleranță, de superioritate rasială,  națională sau religioasă. Unitatea țărilor din coaliția antiteroristă, dezvoltarea unor relații armonioase între diferite naționalități și culte, toleranța și respectul reciproc, menținerea diversității culturale, dialogul deschis și constructiv dintre civilizații – acestea sunt principalele condiții ale victoriei asupra forțelor urii și extremismului.

A. Churilin, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România