Romanii sunt saracii Europei

Un roman reuseste sa economiseasca, in decursul unui an, numai 0,9% din capitalul acumulat de un cetatean din Uniunea Europeana. In Romania, activele financiare pe cap de locuitor se cifreaza la 338 de euro pe an, in timp ce pasivele (creditele) sunt de 84 de euro pe an. Asta inseamna ca acumularea neta de capital pe care o realizeaza un roman in decursul unui an este de numai 255 de euro, fata de 27.000 de euro cat este media Uniunii Europene. Daca in UE ponderea in PIB a acumularii de capital este de 170%, in Romania acest indicator abia ajunge la 16 procente. In privinta gradului de indatorare, romanii s-au imprumutat pana la un nivel de 24,7% din totalul activelor financiare, apropiindu-se de pragul de indatorare al cetatenilor din UE, care se situeaza la 35%.

Potrivit unui studiu comparativ privind economiile si investitiile persoanelor fizice din 11 state europene, realizat de grupul Unicredit, capitalul acumulat de un roman se situeaza la aproximativ 17% din media pe cap de locuitor a -Noii Europe-. Studiul ofera informatii privind structura activelor persoanelor fizice (depozite si alte forme de economisire) si a pasivelor (credite) din Noua Europa, in care sunt incluse tarile care au aderat recent sau sunt in proces de negociere cu UE.

Capitalul agregat la nivelul de gospodarii in noua Europa (care include noile state membre ale UE, impreuna cu tarile care se afla in diverse stadii de aderare – Romania, Bulgaria, Croatia si Turcia) este de 335 miliarde de euro, reprezentand numai 2% din valoarea acestui indicator la nivelul UE 15 (pentru a aproxima indicatorii agregati la nivelul UE 15, autorii studiului au luat in considerare un grup de sase tari din Uniune).

Vestea buna ar fi ca in vederea indeplinirii de catre Romania a criteriilor de convergenta reala, in vederea trecerii la Uniunea Economica si Monetara (UEM) programata dupa 2008, veniturile populatiei ar urma sa creasca. Activele financiare ale gospodariilor (numerarul, depozitele, titluri de valoare, actiuni cotate, fonduri mutuale, rezervele tehnice ale asigurarilor) ar urma sa se dubleze in 2007, astfel incat sa ajunga la peste 600.000 miliarde de lei, fata de 303.400 miliarde la sfarsitul anului 2003.

Romanii prefera depozitele bancare si numerarul

Europenii prefera sa-si asume un risc mai mare pentru a obtine un randament mai bun al investitiilor. Analistii de la Unicredit considera ca dupa 2007 si romanii vor avea curajul sa-si diversifice portofoliul investitional. -Oamenii vor invata sa se joace cu riscul, observand ca banii din depozite nu vor mai avea randamentele scontate-, a declarat, ieri, Marius Matei, analist financiar in cadrul departamentului de cercetari macroeconomice al bancii Unicredit Romania. In prezent, romanii sunt refractari la instrumentele alternative de investitii, numerarul detinand o pondere de 14,9% din acumularea de capital, depozitele – peste 63%, actiunile cotate – 9,6%, titlurile de valoare – 8,3%, rezervele tehnice ale asigurarilor – 3,%. In Uniunea Europeana, numerarul detine o pondere nesemnificativa din portofoliu, de numai 2,1%, depozitele se situeaza la 35%. Au castigat teren deosebit asigurarile (24,5% din acumularea de capital din UE), actiunile cotate – 10,6%, titlurile de valoare – 9,4%.

In timp ce numerarul isi va pastra o pondere semnificativa pana in 2007, depozitele isi vor pierde atractivitatea ca urmare a scaderii ratelor de dobanda. Astfel, analistii apreciaza o orientare mai pronuntata a romanilor catre instrumentele financiare cu grad mai ridicat de risc, devenind astfel administratorii propriilor bani.

BNR nu vrea sa vada saracia

In opinia economistului-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea, activele din acest studiu sunt -puternic subevaluate-. Aceste cifre ascund, in opinia sa, o alta realitate. In Romania, populatia din mediul rural, cu o pondere semnificativa (peste 40%) in totalul populatiei, nu are acces la serviciile bancare si atunci prefera sa investeasca in active reale, adica in case si terenuri. -Bancile ar trebui sa fie atente asupra acestui segment al populatiei, pentru ca in afara celor 900 de unitati CEC si de parteneriatul intre Banc Post si oficiile postale, la sate nu sunt mai mult de 50 de sucursale si agentii bancare in toata tara-, a subliniat Lazea. Pe de alta parte, in privinta comportamentului financiar al populatiei, economistul-sef al BNR considera ca rata de economisire, care a crescut de la 18-19% (in urma cu trei ani) la circa 22% (in prezent), este stimulata atat prin masuri de politica monetara, prin mentinerea dobanzilor la un nivel real pozitiv, cat si prin masuri de supraveghere si prudentialitate menite sa creasca increderea populatiei in sistemul bancar. De exemplu, plafonul Fondului National de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar a fost majorat in acest an la 6.000 de euro, urmand sa ajunga la 20.000 de euro in 2007. In plus, economisirea se bucura in Romania de un tratament fiscal deosebit, depozitele bancare fiind impozitate cu numai 1%, in vreme ce in Cehia impozitarea este de 15%, in Ungaria – 18%, Slovacia – 19%.

Reforma sistemului de pensii, un dezastru

In opinia oficialului BNR, Legea fondurilor de pensii administrate privat trebuie modificata. Prevederile referitoare la includerea in randul contributorilor numai a cetatenilor sub 35 de ani, care se angajeaza pentru prima data in campul muncii, si majorarea graduala a contributiei cu un nivel de pornire de numai doua procente nu vor ajuta in nici un fel Romania sa reduca decalajele enorme existente intre sistemele de pensii de la noi comparativ cu UE. -Daca legea ramane nemodificata, nu vom reduce handicapul. In vecii vecilor activele romanesti din sistemul de pensii nu vor atinge nivelul celor din regiune-, a declarat Valentin Lazea. Fondurile de pensii, care la noi lipsesc cu desavarsire, in UE au o pondere de peste 13 procente din activele financiare.

Banca Nationala tempereaza apetitul romanilor de indatorare in valuta

Creditul neguvernamental a crescut, in primele opt luni ale anului 2004, cu 37% in termeni reali fata de 50% anul trecut. -Consideram ca si aceasta crestere este prea mare, o crestere rezonabila ar trebui sa fie de 30% pe an-, a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. Componenta creditului pe segmentul de valuta a crescut cu 47% in primele opt luni, fapt ce a determinat BNR sa majoreze rata rezervelor minime obligatorii de la 25 la 30%. In perioada ianuarie-august 2004, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 2, 09 miliarde de euro, cu 46,4% mai mare decat cel din perioada similara a anului anterior. Datoria externa pe termen mediu si lung a atins, la 31 august 2004, nivelul de 17,4 miliarde de euro, in crestere cu 11% fata de 31 decembrie 2003.