Albanezii kosovari au votat pentru independenta

Alegerile legislative din Kosovo au reprezentat un moment de turnura nu doar pentru aceasta provincie, ci pentru intreaga regiune balcanica. Albanezii au votat pentru partidul presedintelui Ibrahim Rugova, cel care a dominat scena politica a provinciei in ultimii ani si le-a promis totodata ca va lupta pentru independenta, in timp ce sarbii, in marea lor majoritate, au preferat sa nu se prezinte la urne. Multi dintre ei s-au temut de incidente violente, iar altii au preferat pur si simplu sa ignore scrutinul.

Liga Democratica a intrunit 47% din optiunile de vot, in timp ce principalul sau rival, Partidul Democratic, condus de fostul luptator de gherila Hashim Thaci, a obtinut 27%, arata rezultatele preliminare ale scrutinului. Daca aceste estimari vor fi confirmate si in mod oficial, atunci se pare ca Liga lui Rugova nu va putea sa formeze singura guvernul si va trebui sa inceapa negocierile pentru alcatuirea unei coalitii. Nu ar fi ceva nou. Si in 2001, principalele doua partide din provincie au batut palma pentru a ajunge la o intelegere similara. Prezenta totala la vot a fost de 53%, mai slaba decat la alegerile legislative din 2001, cand a fost de 64%.

Scrutin vital

Totusi, de ce sunt atat de importante alegerile din Kosovo? Pentru ca, peste cateva luni, Natiunile Unite vor realiza un raport in care vor trece in revista progresele realizate in vederea stabilirii unei guvernari democratice in regiune si totodata vor pune bazele lansarii unor negocieri pentru stabilirea statutului final al acestei provincii. Aceasta inseamna ca cei care vor castiga alegerile vor participa efectiv la discutiile pentru obtinerea independentei, iar independenta a ramas dezideratul albanezilor in ultimii 15 ani, de cand fosta Iugoslavie a inceput sa se dezintegreze.

Visul crearii unui stat de sine statator a inceput sa capete consistenta in 1999, cand NATO a intervenit pentru stoparea conflictelor din regiune si a determinat retragerea trupelor sarbesti din provincie. De atunci, Kosovo a fost condus de o administratie a Natiunilor Unite si de lideri desemnati in urma scrutinelor locale, chiar daca, formal, provincia a continuat sa faca parte din Serbia-Muntenegru. Insa o data cu trecerea anilor, a devenit tot mai clar ca acest statut provizoriu nu mai poate fi o formula de succes. Drept dovada au servit si incidentele violente din martie, cand cativa sarbi au fost atacati si ucisi de protestanti.

Sarbii, la biserica si acasa

Minoritatea etnica sarba din provincie, care nu intruneste mai mult de 80.000 de persoane, a boicotat scrutinul. In memoria comunitatii au ramas proaspete incidentele violente din martie, in urma carora nu mai putin de 19 sarbi si-au pierdut viata. Acum, sarbii kosovari spun ca nu au absolut nici o garantie ca vor fi aparati de atacuri asemanatoare, chiar daca NATO a decis sa trimita in provincie inca 2.000 de soldati pentru a asigura securitatea alegerilor. In plus, teama de incidente violente a fost dublata si de indemnurile sefului cabinetului de la Belgrad, Vojislav Kostunica, ce le-a cerut confratilor sai sa boicoteze alegerile. Prea putini dintre liderii clasei politice sarbe din Kosovo au ascultat indemnurile comunitatii internationale si ale presedintelui Boris Tadic, precizandu-si optiunea de vot.

Absenteismul masiv a fost explicat si de seful misiunii ONU in Kosovo, Soren Jessen-Petersen, care apreciaza ca s-au exercitat presiuni asupra celor care ar fi dorit sa voteze. De altfel, importanti lideri sarbi s-au adunat sambata intr-o biserica pentru a se dedica intreaga zi rugaciunii, declarand mirati la sfarsitul slujbei ca nici macar nu au observat ca au avut loc alegeri.

Exista insa si o alta explicatie care ar putea motiva prezenta redusa a acestei etnii la urne. Minoritatea care isi doreste ca provincia sa ramana parte a Serbiei stie ca, in ochii Belgradului, legitimitatea alegerilor depinde de prezenta ei la vot. In cazul in care Belgradul nu va recunoaste prea curand guvernul de la Pristina, castigarea independentei provinciei ar putea fi amanata.

Vis albanez

Dorinta albanezilor kosovari de a obtine independenta a devenit laitmotiv in timpul campaniei electorale. Aceasta tema a fost vehiculata de majoritatea formatiunilor politice, care stiau ca in momentul in care se prezinta la urne kosovarii vor avea un singur gand: cei pe care ii vor alege vor fi prezenti la negocierile pentru stabilirea statutului final al provinciei.

Cu toate acestea, exista voci care sustin ca aceste alegeri nu vor schimba prea mult peisajul politic al provinciei. Ba mai mult, ca acesta nu va fi nici macar ultimul scrutin realizat sub ochii protectori ai ONU, deoarece tensiunile din provincie, desi mocnite, sunt puternice, iar Kosovo are nevoie in continuare de trupe internationale care sa asigure securitatea regiunii.

Belgradul, atent

Decizia sarbilor de a se prezeta sau nu la vot prezinta o importanta miza electorala si pentru clasa politica de la Belgrad. Premierul Vojislav Kostunica a incercat sa faca pe placul nationalistilor si al ortodocsilor ferventi, indemnandu-i pe sarbii din provincie sa boicoteze alegerile, in timp ce presedintele Boris Tadic, mai moderat, a castigat puncte albe din partea UE si SUA cerandu-le kosovarilor sa se prezinte in numar cat mai mare la urne. Cererea lui Tadic a starnit furia Partidului Radical, care a initiat deja o motiune in parlament pentru demiterea presedintelui, considerand ca acesta si-a depasit atributiile atunci cand le-a cerut sarbilor sa nu absenteze de la scrutin.