Imprumuturile in lei, la dobanzi variabile, se vor ieftini

Romanii care s-au imprumutat in valuta la dobanzi variabile incep sa simta pe pielea lor, pe de-o parte, masurile administrative luate de Banca Nationala, de temperare a creditelor in valuta, iar pe de alta parte evolutiile cursului de schimb valutar. Nici cei care s-au imprumutat in lei la dobanzi fixe nu au nimic de castigat de pe urma scaderii dobanzilor la lei, serviciul datoriei ramanand acelasi, indiferent de evolutiile din piata.

Singurii care pot castiga de pe urma politicii monetare a BNR de scadere a dobanzilor la lei sunt cei care s-au imprumutat in moneda nationala la o dobanda variabila. Clientii care s-au imprumutat in valuta la o dobanda fixa nu au nimic de pierdut din fluctuatiile de dobanda, dar raman expusi la cele de curs valutar. Dodanzile variabile potenteaza riscul valutar, iar tendinta in piata este de majorare a dobanzilor la euro si dolari. Pentru a ilustra tendinta de crestere a dobanzilor la valuta este suficient sa ne indreptam privirile spre Banca Comerciala Romana, cea mai mare banca din sistem, care a ajuns la un record (daca-l putem numi asa): dobanda la creditele de trezorerie nenominalizate in euro este de 12,6% pe an pe termen scurt si 13,6% pe termen mediu. In acelasi timp, ING Bank, care incearca sa se impuna pe piata cu concepte revolutionare, gen Self Bank, practica la lei o dobanda 13,5%, ce-i drept la imprumuturile imobiliare. Adevarat, nu trebuie sa comparam merele cu perele, adica creditele ipotecare cu cele pentru nevoi nenominalizate, insa cifra 13 practicata atat la lei, cat si la valuta ne-a atras atentia. Cei care s-au imprumutat in euro vor fi poate mai putin expusi fluctuatiilor mari de curs valutar, insa cei care au optat pentru dolari s-ar putea trezi in situatia, pe termen mediu si lung, de a acoperi singuri fluctuatiile monedei americane pe pietele internationale.

Liberalizarea contului de capital, programata in primavara 2005

Taras-grapis, trebuie sa respectam angajamentele asumate fata de UE si mai ales termenele de indeplinire. Amanata o data, liberalizarea contului de capital va trebui realizata in primavara anului viitor. Cu nitel ajutor din partea leului greu, jocul dobanzilor va fi poate mai facil. Pentru a evita influxul de capitaluri speculative, asa-zisii bani fierbinti care intra in tara atrasi de dobanzile mari acordate la depozitele in lei, golind vistieriile bancilor atunci cand ies peste noapte, Banca Centrala va fi obligata, pe de o parte, sa scada dobanzile la depozitele in moneda nationala, concomitent cu adancirea procesului de dezinflatie, iar pe de alta parte sa liberalizeze tot mai mult cursul de schimb, astfel incat castigurile speculative din dobanzi sa poata fi compensate din rata de schimb valutar.

Romanii nu tin cont de riscul valutar

Bancherii comerciali se plang ca masurile administrative luate de BNR pentru temperarea cresterii creditului neguvernamental au scumpit creditele in valuta. Ultima masura de politica monetara a fost majorarea ratei rezervei minime obligatorii de la 25 la 30%, care, in opinia bancherilor, a dus la scumpirea creditelor in valuta cu cel putin doua puncte procentuale. Componenta valuta din cadrul creditului neguvernamental a continuat sa creasca, intr-un ritm sustinut anul acesta, in ciuda inaspririi masurilor de creditare a populatiei care au intrat in vigoare in februarie 2004.

In primele opt luni ale acestui an, creditul neguvernamental in valuta a crescut cu 47% fata de sfarsitul lui 2003, fapt ce a determinat Banca Nationala sa majoreze rata rezervei minime obligatorii pentru a reduce riscul valutar la care se expun persoanele fizice atunci cand contracteaza un credit in valuta pe termen mediu si lung.

Euro ar putea fi adoptat cel mai devreme in 2012

Cand vor putea insa si romanii sa rasufle usurati si sa nu mai aiba in fata dilema: depozite si credite in lei sau in valuta? Probabil, intr-un scenariu optimist, peste vreo 10 ani. Economistii sunt de parere ca trecerea Romaniei la zona euro nu trebuie accelerata in mod inutil si nu trebuie tratata drept un scop in sine. La inceputul anului, guvernatorul explica, in cadrul unei conferinte, ca ar fi mult mai realist ca intrarea in mecanismul ERM II (Exchange Rate Mechanism – mecanism al cursurilor de schimb) sa fie proiectata pentru anii 2009-2011, astfel incat trecerea la zona euro sa aiba loc in anii 2011-2013. Dar, atentie! – numai cu conditia reducerii decalajelor din economia reala. Pentru ca obiectivele de convergenta nominala si reala sa fie realizabile trebuie rezolvate trei probleme ale economiei: arieratele (care reprezinta un factor inflationist si o forma de supravietuire a industriilor ineficiente), reforma sistemului de pensii (in care pensia fiecaruia sa depinda direct de propria contributie) si modernizarea infrastructurii la standarde apropiate celor din UE.

Cand am putea avea o inflatie de 2%?

Rata inflatiei in Romania va trebui sa coboare catre 2% in urmatorii cinci-sase ani, presupunand ca aceasta va ramane in palierele actuale si pentru tarile din zona euro. Potrivit unui studiu al BNR, o apreciere in termeni reali a cursului de schimb potenteaza procesul dezinflationist. Insa utilizarea excesiva a politicii de curs pentru asigurarea dezinflatiei (impuse de criteriul de la Maastricht) poate conduce la un nivel de apreciere nesustenabil, cu efecte negative asupra competitivitatii sectoarelor supuse concurentei externe, la supraevaluarea paritatii la care se va face convertirea in euro sau chiar la colapsul cursului de schimb inaintea aderarii la Uniunea Economica si Monetara (UEM). Scenarii negative, de care speram sa nu avem parte!