Inainte de inchiderea urnelor pentru alegerile legislative din Kosovo, presedintele provinciei, Ibrahim Rugova, anunta victorios ca partidul sau a obtinut majoritatea. Aceasta ar fi insemnat nu doar ca Liga Democratica urma sa formeze singura guvernul, ci si ca reprezentantii sai ar fi fost singurii politicieni albanezi care urmau sa participe la negocierile pentru stabilirea statutului final al regiunii.
Insa nu a fost sa fie asa. Rezultatele preliminare ale scrutinului de sambata arata ca Liga a intrunit 47% din intentiile de vot, in timp ce principalul sau rival, Partidul Democratic, condus de fostul luptator de gherila Hashim Thaci, a obtinut 27%. Locurile trei si patru au fost ocupate de Alianta pentru viitorul provinciei Kosovo, al carui presedinte este tot un fost lider de gherila, si de formatiunea -Ora-, recent intrata in politica si condusa de un magnat al presei, Veton Surroi.
La treaba!
Prin urmare, democratii lui Rugova vor trebui sa inceapa negocierile pentru formarea coalitiei. Iar asta cat mai curand, pentru ca, asa cum avertizeaza reprezentantii Natiunilor Unite, guvernul de la Pristina va avea o sarcina nu tocmai usoara si va trebui sa lucreze contra cronometru. Peste opt luni, expertii ONU vor elabora un raport care va evalua progresele pe care le-a facut Kosovo pe drumul spre securitate si democratie in ultimii cinci ani, de cand provincia se afla sub administratia Natiunilor Unite. In acelasi timp vor cantari capacitatea noului cabinet de a asigura stabilitatea regiunii. In cazul in care guvernul lui Rugova va convinge ca este capabil sa faca acest lucru, Natiunile Unite vor stabili o data pentru inceperea negocierilor privind statutul final al provinciei. Intre partidele care vor forma cabinetul de la Pristina nu ar trebui sa existe disensiuni prea mari, avand in vedere ca obtinerea independentei a constituit firul rosu al platformelor electorale si al campaniilor pentru fiecare formatiune politica albaneza. De altfel, aceasta este si dorinta etnicilor albanezi care reprezinta o majoritate de 90% si spera ca provincia va deveni cat mai curand un stat de sine statator. Ei considera ca, dupa cinci ani, administratia provizorie a Natiunilor Unite nu mai este o formula viabila si cred ca dupa ce vor deveni independenti vor scapa de problemele grave de natura economica pe care le intampina in ultima vreme.
Boicot sarb
Asa cum era de asteptat, mai putin de 1% din sarbii cu drept de vot s-au prezentat la urne. In acest fel, ei au ascultat indemnurile premierului Vojislav Kostunica si ale Bisericii Ortodoxe Sarbe care le-au cerut sa boicoteze scrutinul. In acelasi timp, si-au manifestat neincrederea fata de capacitatea fortelor de ordine de a-i proteja fata de eventuale agresiuni. Doar in urma cu cateva luni, in martie, 19 dintre confratii lor au fost ucisi de protestatari albanezi.
Dupa inchiderea urnelor, premierul Kostunica a devenit un fel de portavoce a sarbilor din provincie, declarand ca, prin absenteismul lor, ei au vrut sa semnaleze comunitatii internationale ca traiul lor a devenit aproape -insuportabil-. El a mai precizat ca alegerile au esuat in incercarea de a demonstra caracterul multietnic al provinciei. Starea de spirit a acestei minoritati etnice ar mai putea fi caracterizata si prin enuntul unui politician sarb din Kosovo: -Acestea nu sunt alegerile noastre si nici nu ne reprezinta interesele-. Este de inteles, avand in vedere ca albanezii isi doresc obtinerea independentei, iar sarbii spera sa apartina in continuare de Belgrad. Aceasta declaratie exprima insa si teama sarbilor fata de faptul ca peisajul politic de la Pristina nu se va modifica si ca doleantele lor nu vor fi promovate suficient.
Mai mult echilibru
Presa internationala a condamnat in general absenteismul sarb la urne, publicatia germana -Die Tageszeitung- declarand ca ar fi bine ca politicienii care reprezinta aceasta minoritate etnica sa adopte un ton mai moderat si sa fie mai deschisi dialogului. Ziarul slovac -Pravda- atrage insa atentia asupra unei probleme mai grave. Rezultatele scrutinului arata ca albanezii vor un -Kosovo independent-, sarbii au transmis prin boicotul lor ca isi doresc un -Kosovo sarb-, in timp ce comunitatea internationala spera intr-un -Kosovo multietnic-. Acestea sunt trei puncte de vedere ireconciliabile, iar editorialistul concluzioneaza ca scrutinul de sambata nu a reusit sa rezolve nimic pentru a solutiona aceasta problema. Ceea ce inseamna ca, in perioada urmatoare, comunitatea internationala va trebui sa acorde mai multe atentie celor doua etnii importante din Kosovo si sa ajunga prin negocieri la o solutie acceptabila pentru ambele parti.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
