Vineri, 29 octombrie 2004, o zi memorabila pentru Uniunea Europeana. La Roma are loc un eveniment fara precedent in istoria constructiei europene, anume mult-asteptata ceremonie de semnare a Tratatului Constitutional comunitar, moment umbrit insa de incertitudinea viitorului Comisiei.
Dupa aproape 50 de ani, Europa se intoarce la locul unde au fost puse bazele procesului integrarii europene, prin semnarea Tratatelor de la Roma. Pentru prima data in istorie, la reuniunea din capitala italiana vor fi prezenti nu doar liderii celor 25, dar si reprezentantii potentialelor viitoare state membre, printre care si Romania, Bulgaria, Turcia si Croatia.
La rascruce
Momentul are o insemnatate istorica atat pentru UE, cat si pentru potentialele viitoare surori ale familiei celor 25, datorita legaturii existente intre succesul proiectului politic al extinderii Uniunii inspre Est si aprofundarea procesului de integrare europeana, care isi gaseste expresia prin adoptarea Constitutiei. Insa, desi liderii europeni au convenit, la Bruxelles, asupra proiectului unei legi fundamentale comunitare, chiar daca sunt mandri sa participe la un asemenea eveniment istoric, nu inseamna neaparat ca, in 2007, UE va avea o Constitutie unica, Tratatul trebuind ratificat de toate cele 25 de state membre inainte de a intra in vigoare. Se stie deja ca este suficient un singur vot negativ pentru ca visul european sa nu poata fi realizat pe deplin. Astfel, temerile planeaza printre oficiali din cauza atitudinii -eurosceptice- de care au dat dovada cetatenii in vara acestui an, in cadrul alegerilor europene, cu precadere in Marea Britanie, Irlanda, Polonia si Danemarca. Si, din motive care tin de compromisurile politice, nici in cazul Olandei nu poate fi anticipat rezultatul viitoarei consultari populare, cu atat mai mult cu cat pentru aceasta tara ar fi o premiera absoluta organizarea unui plebiscit.
Ce aduce nou legislatia unica?
Fara sa alunecam spre euroscepticism, trebuie remarcat, asemeni liderilor prezenti la Roma, momentul major. Chiar daca, sub presiunea compromisurilor, textul a pierdut mult din claritatea pe care i-o conferise Conventia pentru Viitorul Europei, acesta ramane un document util, permitand Uniunii o guvernare mai eficace. Deciziile politice vor necesita acceptul unei majoritati reprezentative, astfel Parlamentul beneficiind de mai multa putere. O noutate pentru scena politica va fi prezenta unui ministru european al afacerilor externe, desemnat prin votul majoritar al Consiliului.
Daca cetatenii europeni vor fi incantati sau nu de legea unica se va afla in timp, pentru ca termenul de transpunere in practica este anul 2007. Cat priveste viata de zi cu zi a europenilor, aceasta nu va suferi, sub umbrela noii Constitutii, mari modificari. Poate din acest motiv afirma in vara cancelarul german, Gerhard Schroder, marcat de rezultatul scrutinului comunitar, ca o legislatie unica nu este suficienta pentru a transforma alegatorii in europeni entuziasti. Totusi, ieri, Cehia, Slovacia si Cipru au anuntat adoptarea Tratatului privind Constitutia.
Reactii pro si contra
Fostul premier socialist francez Laurent Fabius a afirmat ca -pornirea sa naturala- este de a -vota impotriva- proiectului Constitutiei europene, estimand ca, -in stat, el nu poate aproba acest tratat-. El a mai subliniat ca -ceea ce pune probleme este faptul ca textul adoptat la Bruxelles nu poate fi revizuit decat cu unanimitatea membrilor UE, ceea ce ar dura 30 de ani…-. Aceasta in contextul in care premierul Jean-Pierre Raffarin a anuntat ca tara sa va consulta opinia publica in vederea adoptarii legii fundamentale -cat mai curand cu putinta-.
Pe de alta parte insa, Germania, tara in care deciziile majore apartin celor aflati la putere, a ajuns la concluzia ca ar fi mai bine sa se ralieze spiritului european si sa organizeze un referendum pentru ratificarea textului legislativ. In contrast cu scepticii, guvernul de la Madrid doreste sa demonstreze ca spaniolii sunt cei mai devotati europeni, propunand ca data a ratificarii prin plebiscit a Constitutiei ziua de 20 februarie 2005. Totusi, italienii nu se lasa mai prejos, astfel ca premierul Berlusconi, gazda a evenimentului memorabil, a promis ratificarea legii fundamentale comunitare pana la Craciun, anul acesta.
Cu toate acestea, un grup de parlamentari europeni a lansat o campanie impotriva Constitutiei, cu doar trei zile inaintea semnarii documentului. Sub numele -Grupul Referendumului-, deputatii spera sa obtina organizarea plebisciturilor in toate statele membre, dat fiind ca doar in jumatate din acestea va fi consultata opinia publica referitor la adoptarea proiectului constitutional, in rest decizia apartinand legislativelor.
Schimbari
Presedintele in exercitiu al Comisiei Europene, italianul Romano Prodi, mandru ca, pe ultima suta de metri, a reusit sa duca la indeplinire proiectele propuse la inceput de mandat, si-a exprimat convingerea ca mai multi membri ai echipei succesorului sau, Durao Barroso, vor fi schimbati, ca urmare a criticilor formulate de Parlament. -Acum au inceput adevarate negocieri similare celor desfasurate la nivel national pentru formarea unui guvern-, a subliniat Prodi. El a apreciat ca acestea s-ar putea incheia pana la 17 noiembrie, cand va avea loc urmatoarea sesiune a legislativului. Totusi, pe langa mult-controversatul Rocco Buttiglione, mai nou, liberalii europeni au cerut si inlocuirea maghiarului Laszlo Kovacs. De aceeasi parere sunt si membrii opozitiei din Ungaria, care au criticat aspru actuala formula a echipei Barroso, solicitand desemnarea unui alt candidat pentru functia de comisar din partea Ungariei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
