Laszlo Borbely – gata de compromis cu „cianuriștii” de la RMGC

Deși a fost unul dintre cei mai vocali oponenți ai exploatării miniere cu ajutorul cianurilor de la Roșia Montană, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, pare să schimbe macazul în această chestiune. Proaspăt uns la finele săptămânii trecute în calitate de președinte al celei de-a
19-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă pentru un mandat de un an, până în mai 2011, Borbely a declarat cu această ocazie că recenta rezoluție a PE privind mineritul reprezintă o recomandare și că punctul de vedere al Comisiei Europene este că în prezent nu există alternativă viabilă la folosirea cianurilor în exploatarea zăcămintelor de aur și argint. În data de 5 mai, Legislativul european a votat o rezoluție care interzice cianurile în minerit.
„Rezoluția adoptată săptămâna trecută de Parlamentul European privind interzicerea cianurilor reprezintă o recomandare, dar punctul de vedere al Comisiei este că în prezent nu există alternativă viabilă la folosirea cianurilor în exploatarea zăcămintelor de aur și argint“, a declarat ministrul Mediului, citat de Mediafax. Borbely a mai adăugat că ministerul pe care îl conduce s-a așezat deja la masa tratativelor cu reprezentanții Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). „Am început discuțiile cu compania și urmărim să obținem garanții în privința mediului“, a adăugat Laszlo Borbely. Vizavi de rezoluția PE, „cianuriștii“ RMGC au vituperat asupra acestei decizii cum că ar fi una împotriva dezvoltării Romåniei. Într-un comunicat de presă remis de RMGC, intitulat „Rațiunea trebuie să triumfe asupra extremismului, în Parlamentul European“, minerii-cianu-riști de la RMGC susțin că votul din PE este unul „fără niciun efect juridic“ și că „demonstrează doar un atac orchestrat și fără scrupule împotriva României și dezvoltării sale viitoare“. De asemenea, directorul general al companiei RMGC, Dragoș Tănase, a declarat vinerea trecută la Alba Iulia că nu crede că Executivul european va interzice mineritul pe baza cianurilor pånă în 2011, așa cum recomandă Legislativul de la Bruxelles. Presiunile de începere a activității de extracție în zonă s-au intensificat în special datorită pierderilor din ce în mai mari pe care RMGC le-a raportat recent. Gabriel Resources, acționarul majoritar cu 80% din acțiunile la RMGC, a înregistrat în primul trimestru al acestui an o pierdere netă de 15,4 milioane de dolari canadieni (12 milioane de euro), după ce a cheltuit circa 7 milioane de dolari canadieni din bugetul pe 2010 al proiectului din Munții Apuseni. Bugetul pentru anul acesta dedicat proiectului Gabriel Resources a fost recalculat. Inițial, canadienii alocaseră 38,4 milioane de dolari canadieni pentru ca mai apoi Gabriel Resources să scoată din buzunare diferența până la 46 milioane de dolari canadieni (35,9 milioane de euro). Investițiile au fost motivate de „accelerarea unor anume angajamente față de comunitatea din Roșia Montană, care vor reduce șomajul ridicat din zonă“, potrivit unui raport RMGC. Se pare că, în Romånia, toate sforile pentru reușita acestui proiect, ai cărui termeni economici sunt dezavantajoși pentru statul romån care va lua „praful de pe tobă“, sunt trase, iar clasa politică se pregătește să facă o nouă afacere de tip „Sterling“ prin care bogățiile subsolului nostru vor umple din nou buzunarele jucătorilor de prim rang din industria minieră mondială. După „aurul negru“ din Marea Neagră, și aurul galben de la Roșia Montană va lua drumul Canadei în același spirit de afacere păguboasă pentru Romånia.