Home Economic-Financiar Economia romaneasca ramane cea mai energofaga din Europa

Economia romaneasca ramane cea mai energofaga din Europa

DISTRIBUIŢI

Romania se claseaza pe ultimele locuri dintre tarile din Europa in ceea ce priveste eficientizarea energiei. Suntem tara care are inca cea mai mare intensitate energetica, adica energia este -consumata mult si prost-. Mai mult, acum, cand ne aflam la o perioada scurta de timp pana la integrarea in Uniunea Europeana si se inregistreaza o dezvoltare in principalele sectoare, mari consumatoare de energie, suntem nevoiti sa facem economie si sa reducem consumul cu aproximativ 30-50% pana in 2015. Valoarea moderata a reducerii intensitatii energetice primare, prevazuta in -Strategia Nationala in domeniul eficientei energetice-, este de 40%, ceea ce inseamna economisirea anuala a doua milioane tone – echivalent petrol.

Consumul anual de energie electrica pe cap de locuitor a fost in anul 2001 de 2.404 kWh si se estimeaza o crestere a acestuia la circa 4.150 kWh/loc in anul 2015. Desi intensitatea energetica s-a redus in perioada 1989-2000, cu circa 40%, valorile inregistrate in prezent raman relativ mari, in comparatie cu tarile din UE. Acest fapt este determinat, in principal, de consumurile mari de energie din unele sectoare economice, precum si de unele tehnologii si echipamente cu performante reduse.

O misiune imposibila?

Pe de alta parte, potrivit statisticii, desi consumul brut de energie a fost aproape injumatatit intre anii 1989-2000, ajungand la peste 36 milioane de tone – echivalent petrol (tep), anul urmator a fost inregistrata o noua crestere a consumului brut de energie cu aproximativ 1,5 milioane de tep. Consumul mare de energie electrica si termica pe termen lung ar putea duce la diminuarea cotelor de resurse petroliere si carbonifere, de aceea, se incearca, prin toate modalitatile, limitarea cresterii consumului, ne-a declarat, recent Mihai Voronca, fost presedinte al Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei. Voronca ne-a precizat ca pentru reducerea consumului cu 40% trebuie depuse mari eforturi pentru a se putea economisi anual doua milioane de tep. In primul semestru al acestui an, agentia a propus o serie de masuri de eficienta energetica, prin care au fost economisite aproximativ 30.000 tep, dar valoarea este departe de ceea ce se doreste, adica doua milioane tep/an. Potrivit Strategiei, -ponderea cea mai importanta din economia de energie obtinuta ca efect al reducerii consumurilor actuale se poate realiza in sectorul rezidential, in principal prin reabilitarea termica a cladirilor si cresterea eficientei sistemelor de incalzire a locuintelor, a instalatiilor de iluminat si a echipamentelor electrocasnice-. Dar analizele efectuate conduc la concluzia ca investitia specifica medie estimata pentru economisirea unei cantitati anuale de o tep este de circa 167 euro. In mod similar, pentru celelalte sectoare (industrie, transporturi etc.) rezulta ca investitia specifica medie estimata pentru economisirea unei cantitati anuale de o tep este cuprinsa intre 145 si 200 euro, iar pentru sectorul de alimentare centralizata cu energie termica este de circa 155 euro. Acest lucru inseamna investitii anuale de aproximativ 400 milioane de de euro.

Mereu codasii Europei!

In ceea ce priveste intensitatea energetica prezentata in Strategia de eficientizare, ultimul loc este atribuit tarii noastre, care inregistreaza valori duble sau triple fata de tarile europene. Astfel, daca Germania este prevazuta cu o valoare de 0,091, iar Marea Britanie de 0,121, Romania are intensitatea energetica de 0,637. (Intensitatea energetica finala sectoriala a fost calculata folosind prima metoda de calcul si cu ajutorul indicilor Produsului Intern Brut pentru anul de referinta 1995, urmand metodologia Bancii Mondiale si folosind inregistrarile Agentiei Internationale pentru Energie). Cea mai apropiata valoare de noi este cea a Portugaliei, dar si aici diferenta este mare. Intensitatile energetice ale UE sunt: Portugalia 0,149; Spania 0,129;Italia 0,105. In raport cu media in UE, in Romania, intensitatea energetica finala este de 1,4 ori mai mare.

Fabricile neprofitabile consuma cel mai mult

La nivelul sectoarelor cu contributii importante in compunerea consumului total de energie, compararea valorilor intensitatilor energetice finale din Romania cu cele inregistrate in statele membre ale UE a pus in evidenta corelari cuprinse intre 0,76 si 3,14 pentru industrie, intre 0,62 si 0,88, pentru transporturi, intre 1,29 si 3,12, pentru sectorul rezidential si intre 0,43 si 2,25, pentru sectorul tertiar.

Cea mai mare diferenta este atribuita sectorului industrial pe baza marilor consumatori – fabricile neporofitabile, se arata in Strategie. Mai mult, in Strategie se mai arata ca -Disproportia semnificativa dintre intensitatile energetice primara si finala in Romania a justificat, pe langa investigarea modului in care sunt folosite resursele primare in sectoarele economice anterior mentionate si analiza sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica-.


Energia neconventionala ramane o adevarata provocare

Productia de energie electrica din surse regenerabile va trebui sa ajunga, in 2010, la nivelul de 30%, conform cerintelor UE. Tintele stabilite prevad ca resursele regenerabile sa reprezinte 30% din consumul de energie electrica si 11% din cel total de energie. In ceea ce priveste potentialul de obtinere a energiei electrice din surse regenerabile, Romania are potential. Dar lipsa fondurilor face ca atingerea tintelor sa fie greu de indeplinit, se arata intr-un studiu realizat de mai multe institute din domeniu. Potentialul exploatabil din energia solara este de aproximativ 1.200 GWh/an, dar, in prezent, nu exista tinte specificate pentru dezvoltarea acestora, nici reglementari pentru sustinerea lor. Mai mult, din cei un milion de metri patrati de panouri solare instalate, mai sunt in functiune numai 10%.

Studiile au identificat cinci zone eoliene cu potential de circa 23.000 GWh/an. -Exista proiecte demonstrative, dar nu exista instalatii mari conectate la retea-, se arata in aceste studii. De asemenea, exista oportunitati pentru dezvoltarea instalatiilor hidro, din care s-ar putea obtine 40.000 GWh/an. Inca la inceputul anului 2000, era in constructii un numar mare de hidrocentrale cu o capacitate de obtinere a 130 MW, dar, din lipsa fondurilor, numai 47 au fost selectate. Dintre acestea, 24 de proiecte sunt in stadiu de executie de doar 50%.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.