Macedonenii s-au prezentat ieri la urne pentru a se pronunta prin referendum asupra unei legi extrem de controversate privind descentralizarea tarii. Este o consultare populara pe care nu si-o doreste nici comunitatea internationala, nici minoritatea albaneza din fosta republica iugoslava si cu atat mai putin premierul Hari Kostov care a declarat ca va demisiona in cazul in care legea respectiva va fi respinsa. Insa etnicii macedoneni considera noua impartire administrativa o amenintare la adresa integritatii tarii si, tocmai din acest motiv, este posibil ca ei sa se prezinte in numar mare la referendum si sa-si impuna punctul de vedere.
In zilele care au precedat consultarea populara, partidele de opozitie au organizat manifestari de amploare, cerand populatiei sa voteze impotriva descentralizarii, care avantajeaza in mod evident comunitatea albaneza. De altfel, campania apriga a opozitiei a reliefat inca o data fragilitatea acestei tari care, la trei ani de la incheierea puternicelor conflicte interetnice care au macinat regiunea, este in continuare profund divizata. Acordul de la Ohrid, semnat in august 2001, punea capat confruntarilor dintre fortele de ordine macedonene si rebelii albanezi si prevedea, totodata, ca autoritatile de la Skopje vor trebui sa acorde puteri mai mari administratiilor locale si sa retraseze granitele mai multor municipalitati. Guvernul s-a conformat, insa noile reglementari legislative au starnit nemultumirea opozitiei, care a reusit sa stranga suficiente semnaturi pentru a cere organizarea unui referendum pe aceasta tema.
Samanta de scandal
Trei prevederi ale legii privind descentralizarea au inflamat opozitia macedoneana. Prima dintre ele prevede arondarea unor localitati albaneze municipalitatii din Skopje, ceea ce inseamna ca aceasta minoritate va ajunge sa reprezinte 20% din populatia capitalei si va beneficia in mod automat de traducerea inscriptiilor oficiale in limba ei materna. Alte doua articole ale respectivei legi prevad o -redecupare- a teritoriilor care tin de municipiile Struga si Kicevo, in asa fel incat primarii acestora, deocamdata macedoneni, sa fie inlocuiti cu cetateni albanezi. Aceasta perspectiva a maniat probabil cel mai mult, fiind prima care s-a soldat cu amenintari concrete. Primarul din Struga a declarat ca, in cazul in care referendumul va esua, iar legea descentralizarii va fi aplicata, va proclama independenta orasului sau, pastrandu-i actualele limite administrative.
Ca pe mosie
Guvernantii au fost acuzati ca ar fi facut impartirea in graba, tinand cont in primul rand de propriile interese politice, iar aceasta superficialitate se pare ca a starnit si mai mult furia macedonenilor. -Au divizat teritoriile precum niste mari feudali, fara sa tina cont de dorintele populatiei vizate in mod direct-, a declarat analistul macedonean Biljana Vankovsa, facand aluzie la o intelegere secreta intre Partidul Social-Democrat, aflat la putere, si aliatul sau albanez, Uniunea pentru Integrarea Democratica. -Cabinetul a cedat unui santaj din partea aliatului sau albanez, in conditiile in care acordul de la Ohrid prevedea in mod clar ca nu ofera solutii teritoriale problemelor interetnice-, a mai precizat ea.
Sondajele nu au reusit sa anticipeze un rezultat al consultarii populare, dar se pare ca oricare va fi acesta, ar putea da nastere la nemultumiri si chiar la conflicte interetnice. In cazul in care referendumul va esua, premierul va demisiona, iar aceasta ar putea duce la disensiuni in cadrul clasei politice si poate chiar la alegeri anticipate. In cazul in care Legea descentralizarii va fi aplicata, unii politologi sustin ca populatia macedoneana ar putea iesi in strada.
O vorba buna de la SUA
Cu doar cateva zile inainte de controversatul referendum, SUA au luat o decizie care a maniat Atena, dar care a adus cu siguranta incredere cabinetului de la Skopje. Washingtonul a declarat ca recunoaste Fosta Republica Iugoslava Macedonia sub numele mai simplu, dar foarte disputat, de Macedonia. Hotararea a fost menita sa confere mai multa autoritate guvernului lui Hari Kostov si sa ii linisteasca pe macedoneni. Sa la transmita intr-un fel ca noua impartire administrativa nu echivaleaza cu o schimbare a frontierelor si ca exista un frate mai mare care protejeaza suveranitatea tarii. Analistii sunt de parere ca recunoasterea SUA i-ar putea determina pe o parte din macedoneni sa nu mai priveasca descentralizarea cu ochi dusmanosi si sa nu mai participe la referendum. Pe de alta parte, mai exista o alta modalitate prin care decizia americana ii putea convinge pe acestia sa stea ieri acasa. In onoarea recunoasterii, toate barurile din tara au fost deschise in noaptea dinaintea referendumului. Ceea ce i-ar fi putut determina pe amatorii de spirtoase sa creada ca au de indeplinit sarcini mai importante decat participarea la consultarea populara.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
