Ne-am obisnuit deja, avand experienta catorva campanii electorale, ca aceasta perioada sa fie din plin semanata cu promisiuni. Ce-i drept, reprezinta o premiera faptul ca anumite persoane au prilejul si privilegiul de a insirui si anumite realizari, dar asta nu inseamna ca acestea au motive intemeiate de a -bifa- diferite obiective, multe doar pe jumatate indeplinite.
Exporturile, spre exemplu, au inregistrat record dupa record, iar pentru sfarsitul anului se preconizeaza un nivel peste asteptari. Acesta din urma aproape ca nici nu mai conteaza, in contextul in care specialistii arata cu degetul si atentioneaza ca exporturile sunt nesanatoase: padurea trece granita, iar exportul de imbracaminte supravietuieste, inca, doar gratie lohn-ului.
Desi un raport recent precizeaza ca -ponderea produselor cu grad inalt de complexitate a crescut cu aproape 6%, indeosebi pe seama reducerii ponderii exporturilor cu produse de complexitate medie si scazuta-, cunoscatorii din domeniu contrazic aceste concluzii. Romania vinde, in continuare, la export cantitati mult prea mari de materii prime. 90 la suta din exporturile tarii noastre reprezinta marfuri neprelucrate care, in afara valorii in sine, nu mai aduc nici un profit. Nu creeaza locuri de munca sau bunastare producatorilor.
Specialistii mai trag un semnal de alarma, destul de serios, si arata cu degetul spre importuri. -Sunt periculos de mari-, spun ei si dau o prognoza sumbra. Nivelul importurilor va fi cu aproape doua miliarde de euro mai mare fata de -tinta- de patru miliarde propusa. Acest lucru se datoreaza si faptului ca exportatorii nu au fost ajutati, cu adevarat, de autoritati. Exportatorii acuza multe, dar in capul listei stau banii. Sau mai exact lipsa lor, intrucat fondurile alocate sprijinirii acestui sector si-au schimbat brusc (n.r. – nu cu mult inainte de a debuta campania electorala) destinatia. In acest context nu trebuie sa mai mire pe nimeni faptul ca importurile au crescut navalnic, umfland deficitul comercial din acest an. Ce n-avem si trebuie sa aducem de afara? Mancare, spre exemplu. In primele opt luni ale acestui an, am importat mancare de peste 850 milioane de euro. Cifrele indica astfel o crestere cu aproape 30 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. Doua explicatii logice exista in acest caz: romanii sa fi devenit, brusc, mai mancaciosi sau sa fi scazut competitivitatea produselor autohtone? Am adus de-afara carne de porc, intestine, conserve de legume si fructe de peste 320 milioane de euro. E adevarat, la aceste marfuri nu am avut nicicand capacitatea de a acoperi 100% necesarul de consum, dar e firesc sa importam ceapa, varza, struguri, pepeni si rosii de sute de milioane de euro si, nu in ultimul rand, grau, de alte sute de milioane? Este economia romaneasca una functionala de piata? O fi, dar nu in avantajul nostru, ci al altora.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
