Jaap de Hoop Scheffer avertizeaza: NATO – in pericol

Aflat la Berlin, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer si-a exprimat temerile cu privire la un eventual conflict intre europeni si americani, referitor la razboiul din Irak si a cerut o consolidare a consensului in cadrul Aliantei, intr-un moment in care liderul de la Casa Alba include in -planul de bataie- al noului mandat o politica externa -mai agresiva-, asa cum a anuntat secretarul de stat american, Collin Powell.

Referindu-se la tensiunile aparute in relatiile UE – SUA, Jaap de Hoop Scheffer a facut apel la consens, subliniind ca -cele doua parti trebuie sa invete una de la cealalta. Europa nu se poate uni impotriva Statelor Unite, acest lucru ar duce la divizarea Europei-.

Framantari

Disensiunile isi trag seva din solul irakian, iar acest lucru divizeaza nu numai ceea ce s-ar fi vrut a fi o Europa unita. Este un moment in care instabilitatea a pus stapanire peste tot, incepand cu puterea de la Bagdad, continuand cu administratia de la Washington, ajungand sa intunece pana si seninatatea Bruxellesului. Daca la Casa Alba victoria lui Bush a fost primita cu bucurie, nu acelasi lucru se poate spune in cazul liderilor europeni care se pare ca nu sunt la fel de incantati de noul mandat al presedintelui american. Sperand ca ofensiva asupra Irakului va lua sfarsit o data cu venirea la putere in SUA a democratului Kerry, mai marii Uniunii au fost izbiti de socul realegerii lui Bush.

Singurul care inainteaza pe linia trasata de Casa Alba este premierul britanic, Tony Blair. De aici si divizarea celor 25. In timp ce Germania ramane ferma pe pozitia de opozant al actiunilor coalitiei anti-Saddam, alaturi de Franta si Spania formand asa-numita -tripla axa- pentru limitarea influentei Marii Britanii si, in special, a locatarului din Downing Street, Polonia isi doreste, la randul ei, o relatie ceva mai echilibrata cu SUA.

Vechea Europa, asa cum este denumit teritoriul comunitar dinaintea celui mai recent val de extindere, este mai hotarata ca oricand, determinand si -mezinele- sa-i urmeze calea. Astfel, anuntul Ungariei privind retragerea trupelor de pe teritoriul irakian demonstreaza ca unele state membre ale coalitiei cedeaza in fata presiunilor interne, renuntand la promisiunea de a promova democratia si prosperitatea in Irak.

SUA, UE si ONU – in dezacord

Tensiunile create atat printre cei 25, dar si in sanul NATO l-au determinat pe Scheffer sa pledeze in favoarea consolidarii consensului in privinta politicii de securitate din cadrul Aliantei, accentuand ca trebuie alocat mai mult timp acestei dezbateri decat pana in prezent. La sfarsitul lunii octombrie, generalul american James Jones, comandantul fortelor NATO din Irak, anuntase ca -16 sau 17 tari- din cele 26 membre ale Aliantei, adica majoritatea statelor care participa deja la coalitia condusa de americani in regiune, s-au declarat dispuse sa contribuie la instruirea fortelor de securitate ale tarii. Alte state, precum Franta sau Germania, care au refuzat sa trimita trupe in Irak, sunt dispuse sa contribuie doar la antrenarea fortelor irakiene, dar in afara granitelor Irakului.

Bush nu se lasa

Cat priveste ofensiva militara de la Fallujah, presedintele american, George W. Bush, a decis declansarea ei, sub pretextul asigurarii unei desfasurari pasnice a alegerilor din Irak in ianuarie 2005, desi hotararea este privita cu scepticism de UE si ONU. Dar situatia este destul de incerta si la Washington, dat fiind ca inca nu se cunoaste daca Donald Rumsfeld, secretarul american al apararii, va ramane in stafful de la Casa Alba sau nu, daca va fi inlocuit si de cine.

In opinia lui Bush, cucerirea orasului Fallujah, considerat un obstacol in calea defasurarii alegerilor din Irak, ar deschide calea retragerii celor 140.000 de soldati americani stationati in regiune. Insa optimismul manifestat de administratia de la Washington nu este impartasit de Natiunile Unite si de Uniunea Europeana, cu care Bush ar vrea sa-si imbunatateasca relatiile dupa diferendele provocate de invadarea Irakului, in martie 2003. Seful diplomatiei europene, Javier Solana, a apreciat ca situatia securitatii din Irak nu este de natura sa garanteze derularea alegerilor din aceasta tara in ianuarie 2005, conform calendarului stabilit, punct de vedere dezaprobat de Casa Alba.

Pe de alta parte, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a subliniat, intr-o scrisoare adresata resposabililor americani, britanici si irakieni, ca un asalt asupra orasului Fallujah ar putea compromite desfasurarea scrutinului irakian. Si, desi Washingtonul a apreciat planul liderilor europeni de a aloca sprijin financiar Bagdadului, in valoare de 30 milioane de euro, divergentele intre statele europene care sustin Statele Unite, cum ar fi Marea Britanie, Italia, Polonia, si celelalte, in frunte cu Franta si Germania, in mod cert, raman.