Asumarea Holocaustului ramane o problema de mentalitate

A fost nevoie de 50 de ani de comunism si de alti 14 ani postdecembristi pentru ca autoritatile romane sa-si asume public responsabilitatea pentru atrocitatile comise in Romania impotriva evreilor si a altor minoritati etnice in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Romanii si conducatorii lor, prezentati de istorici mai mult ca niste biete victime nevoite sa se apere in fata vicisitudinilor istoriei, devin brusc calai ai poporului lui Israel, la concurenta cu fascistii lui Hitler si bolsevicii lui Stalin. O imagine greu suportabila pentru mentalul romanesc caruia i-a fost servita atata timp gogoasa eroizarii neamului. Tocmai de aceea, la ora actuala, Holocaustul romanesc reprezinta un musafir nepoftit prin manualele de Istorie si un subiect ocolit de catre profesori, obisnuiti mai mult sa proslaveasca faptele unui Stefan cel Mare si, mai nou, si Sfant sau ale unui Mihai Viteazul.

-Un popor are nevoie de eroi-. Aceasta sintagma, definitorie pentru modul de prezentare a istoriei unei natiuni, este valabila atat in cazul celor favorizati de roata timpului, cat mai ales in situatia celor pentru care zeita Fortuna a pastrat mai putine zambete. Romanii nu fac exceptie, iar regimurile politice ce s-au perindat s-au servit cat au putut de bine de mitul eroului, idealizandu-l pana dincolo de limitele normalului si bagandu-l pe gat generatiilor tinere ca un model de urmat. Dar cum orice dalmatian istoric are pe fundalul alb si o gramada de pete negre, acestea din urma au fost trecute in grija specialistilor, care au reusit insa vreme de mai bine de 50 de ani doar sa le camufleze.

Iliescu, -Mecena- noii viziuni asupra Holocaustului

Una din marile pete care mai acopera inca ochii romanului de rand priveste contributia predecesorilor nostri la exterminarea a 280.000-380.000 de evrei si altor cateva zeci de mii de tigani-culaci in timpul regimului antonescian. Printre campionii negarii acestei stari de fapt s-au numarat istorici, formatori de opinie si politicieni actuali, in frunte cu cel care a acumulat trei mandate prezidentiale, Ion Iliescu. Criticile internationale aparute, o noua generatie de istorici care incepe sa-si faca loc si sa-si spuna parerea necenzurat au creat premisele pentru asumarea de catre autoritati a greselilor trecutului, Iliescu transformandu-se, recent, alaturi de Vadim, in promovatorii schimbarii -perceptiilor si reprezentarilor eronate-. Confruntat cu concluziile Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania, potrivit carora -antisemitismul cu radacini adanci in istoria politica si culturala a tarii- a provocat moartea a sute de mii de evrei, Iliescu s-a pronuntat pentru reconcilierea cu trecutul. Iliescu nu a pierdut prilejul pentru a se erija intr-un nou Mecena al unui lung proces ce-si propune sa schimbe perceptii si reprezentari eronate, printr-o informare cat mai completa, corecta, obiectiva a intregii societati, a tinerilor in special. Seful statului incearca astfel sa raspunda recomandarilor respectivei comisii ce urmareste printre altele crearea unui grup special de lucru care sa analizeze, sa corecteze si sa redacteze programa si manualele scolare referitoare la Holocaust si introducerea acestei teme in cadrul curriculei scolare universitare.

Holocaustul romanilor, la inceput de drum prin manualele de istorie

Cu toate acestea, in prezent, la scara nationala, exista doar doua cursuri universitare ce trateaza problema Holocaustului la romani, in timp ce la nivelul invatamantului gimnazial si liceal, programa manualelor de istorie contine obligativitatea predarii acestui subiect. Realitatea insa nu confirma planurile asternute pe hartie de oficialii de la Educatie. Textele respective abordeaza problema intr-o maniera vaga, mai curand in linii generale, pe o pagina sau jumatate de pagina, in timp ce profesorii se feresc sa predea elevilor noua versiune istorica asupra pacatelor predecesorilor. -Problema Holocaustului in istoriografia romaneasca aproape ca nu a fost tratata. Ce s-a scris, s-a scris mai mult in legatura cu vinovatia sau nevinovatia maresalului Antonescu, de aici existenta a doar catorva lucrari pe acest subiect-, ne-a declarat Mihai Chioveanu, unul din putinii specialisti in domeniu, cercetator la Institutul de Istorie Recenta. In viziunea sa, aceasta situatie este explicabila datorita mostenirii istoriografice de dinainte de *89, cand nu s-a facut aproape deloc cercetare pe subiect. -Nu avem specialisti, avem doar doua cursuri pe aceasta tema la nivel universitar, in timp ce in manualele de istorie subiectul nu e tratat asa cum se cuvine, fapt valabil si atunci cand vorbim de gulag, fascism sau comunism-, apreciaza Chioveanu. Un alt handicap in informarea corecta a elevilor l-ar reprezenta -reticenta celor mai multi profesori de istorie fata de predarea acestui subiect, multi fiind crescuti si educati in perioada national-socialismului lui Ceausescu. In paralel, noile generatii de profesori nu au facut in timpul facultatii nici o pregatire sau aprofundare in domeniu, iar dupa ce devin profesori, probabilitatea de a mai pune mana pe o carte pentru a se pregati e prea mica-, sustine Chioveanu. Un punct de vedere similar este impartasit de istoricul Adrian Cioroianu. -Noi toti am fost victimele istoriografiei nationaliste din ultimele decenii de dinainte de *89-, spune Cioroianu, incercand sa explice asumarea atat de tarzie a Holocaustului.

MEC se vede pe calea cea buna

Pentru Ministerul Educatiei situatia se prezinta insa…roz. -In programa manualelor de istorie avem deja problema Holocaustului, iar de anul viitor se va discuta si pentru manulaul de clasa a X-a-, ne-a precizat Dorel Dumitrescu, inspector general de istorie in cadrul MEC. Potrivit acestuia, singura problema ar fi legata de continut. -Comisia MEC va trebui sa fie atenta, astfel incat continutul acestui subiect sa fie in conformitate cu concluziile Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania-, a spus acesta. Inspectorul a respins insa caracterul incomplet si vag al informatiilor despre Holocaust ce sunt predate in momentul de fata elevilor. -Da, la clasa a VII-a este de o jumatate de pagina, dar la nivelul manualului de istorie universala de clasa a XI-a, problema e tratata bine-, ne-a declarat Dumitrescu. Intr-adevar, dar aceasta abordare nu se refera si la contributia regimului antonescian la acest genocid. In ceea ce priveste rezervele manifestate de profesori fata de predarea acestei teme, Dumitrescu sustine ca nu are cunostinta de asa ceva. -Am fost prin tara, am vazut lectii si s-a prezentat bine-, a apreciat inspectorul, adaugand ca desi inca problema Holocaustului este prezentata dintr-o perspectiva universala, profesorii au inceput sa vorbeasca si -despre Romania, despre Antonescu si Transnistria- – una din regiunile martore ale atrocitatilor comise de romani. -Avem deja peste 240 de scoli care au preluat spre predare cursul nostru optional despre Holocaust si vreo 400-500 de profesori specializati pe acest subiect si iudaistica-, sustine Dumitrescu.