Textilistii cer autoritatilor strategii pe termen lung

-Dialogul social nu este optional, ci este o cerinta a Uniunii Europene. Asta ar trebui sa inteleaga si guvernantii nostri, la care nu prea am gasit intelegere. Lucram mai degraba cu oamenii din esalonul doi al ministerelor-.

Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare din Romania – FEPAIUS

Reprezentantii patronatelor din industria usoara au declarat ca foarte multe studii scot in evidenta faptul ca ramurile industriale din Romania sunt bine pozitionate intr-o ierarhie reala din punctul de vedere al competitivitatii in Uniunea Europeana. Conform acestor studii, industria textila se afla pe primul loc, peste 34% din produsele romanesti – confectii, textile sau incaltamite – luand calea exportului.

In ciuda rezultatelor foarte bune din ultimii ani, specialistii din domeniul industriei usoare estimeaza inregistrarea unei -fracturi- in 2005, moment in care, in urma intrarii tot mai in forta pe piata comunitara a produselor chinezesti sau indiene, industria usoara romaneasca va avea nevoie de o strategie foarte riguroasa pe termen mediu si lung. Pentru 2005 se estimeaza o scadere cu pana la 15% a exporturilor romanesti de textile, confectii si incaltaminte, ca urmare a concurentei produselor de origine asiatica.

Exporturile romanesti de textile, confectii si incaltaminte ar putea sa scada, anul viitor, cu 10-15%, ca urmare a concurentei reprezentate de produsele din tarile asiatice, in special din China. In aceste conditii, Romania ar trebui fie sa se orienteze catre alte piete (SUA sau Africa), fie sa continue colaborarea cu partenerii actuali din UE, insa productia sa se axeze pe livrarea de articole mai scumpe, realizate in cantitati mici.

-Aproximativ 85% din exporturile din acest sector sunt realizate in statele din Uniunea Europeana. Incepand de anul viitor, este posibila o ruptura, intrucat nu vor mai fi contingente la importurile din China-, declara presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare din Romania – FEPAIUS, Maria Grapini.

De asemenea, o concurenta serioasa atat pe plan extern, cat si pe piata interna, o reprezinta marfurile aduse din Taiwan si India, vandute la preturi mult mai mici decat cele de productie autohtona.

In opinia reprezentantului FEPAIUS, Romania ar trebui, in noile conditii, fie sa se orienteze catre alte piete (SUA sau Africa), fie sa continue colaborarea cu partenerii actuali din UE, insa productia sa se axeze pe livrarea de articole mai scumpe, realizate in cantitati mici.

Valoarea exporturilor s-a ridicat, anul trecut, la aproximativ sase miliarde de dolari, nivel care ar putea fi depasit in acest an cu cateva procente. Industria usoara reprezinta aproximativ o treime in totalul exporturilor, produsele cele mai solicitate fiind confectiile.

Principalele probleme: materiile prime si normele de mediu

Principalele probleme cu care se confrunta industria interna sunt legate de dificultatile in ce priveste asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea de investitii, dar si a materiei prime, precum si respectarea normelor de mediu. In industria usoara – incluzand confectiile si produsele primare – activeaza in prezent circa 8.900 de firme, din care 250 sunt intreprinderi mari, care asigura locuri de munca pentru un numar de aproximativ 500.000 de salariati.

La sfarsitul anului trecut, circa 90% din firmele de confectii din Romania lucrau exclusiv in sistem lohn, o mare parte dintre acestea fabricand marci internationale de renume. Situatia era similara si pentru industria de pielarie si incaltaminte.

-Guvernantii au nesocotit necesitatile acestei ramuri a industriei extrem de importante si au negociat suprafete reduse care vor fi cultivate cu in sau canepa, in jur de 10.000 de hectare. Asta in timp ce tari fara traditie in aceste culturi, cum este, de pilda, Franta, au majorat de cateva ori suprafetele cultivate. Si in ce priveste forta de munca trebuie sa adoptam o alta optica: daca nu vom plati bine lucratorii din domeniu, vom ramane fara specialisti, acestia fiind dispusi sa lucreze mai degraba in strainatate-, a mai precizat Grapini.

Firmele au de ales intre lohn si brandurile proprii

Un alt pas important pe care industria usoara ar trebui sa-l faca este cel in zona marcilor – brandurilor – proprii si a conceptului. Cum lohn-ul este preponderent si specialistii in domeniul design-ului si al modei sunt extrem de putini, producatorii de confectii si incaltaminte nu-si pot inca permite sa creeze propriile colectii.

-Chiar daca si-ar permite o echipa de creatie, producatorul roman trebuie sa astepte cinci-sase ani pentru a-si impune brandul pe piata. Din pacate, in strainatate nu e cunoscuta nici activitatea designerilor consacrati din Romania, la nivel organizat, ci doar ca persoane si firme, percepute astfel ca exceptii sau accidente-, ne-a declarat presedintele nou-formatei Asociatii de Moda si Design, Liliana Turoiu Udrea.

Multi producatori, putini designeri

Oficialul Asociatiei de Moda si Design a mai precizat ca dezvoltarea unei colectii proprii presupune, pe langa echipa de creatie, si echipe la fel de exigente in domeniul executiei si finisajelor, dar si o tehnologie pe masura si o retea de distributie. Nu e de neglijat faptul ca numarul designerilor este foarte mic, in comparatie cu necesitatile firmelor de profil: anual, Universitatea de Arte din Bucuresti inregistreaza maximum sase absolventi, in timp ce producatorii depasesc 9.000 ca numar. -Asociatia noastra va capata in scurt timp statut juridic, avand acum abia 40 de membri, dintre care 25 fondatori. Numarul nu e important, mai ales ca ne aflam chiar la inceput, dar pot spune ca designerii consacrati au un statut special in cadrul asociatiei. Foarte multi designeri profesionisti din Bucuresti, Cluj sau Iasi si-au dorit acest organism care sa le apere interesele, sa le apere dreptul de a vinde conceptul de moda si moda in general. Asociatia doreste sa ajute si sa ofere consultanta firmelor membre, atunci cand vor sa-si dezvolte linii proprii si chiar un concept-, a mai precizat fashion designerul Liliana Udrea.