Cinematografia autohtona continua seria succeselor din acest an, de aceasta data la categoria documentar, premiatii sfarsitului lunii noiembrie fiind Alexandru Solomon, pentru -Marele jaf comunist-, si Ileana Stanculescu, pentru -Podul peste Tisa-.
Alexandru Solomon a castigat premiul pentru documentar istoric la Festivalul Filmului Istoric de la Pessac (Franta/24-29 noiembrie) si a participat in competitie la Festivalul International de Film Documentar de la Amsterdam (18-28 noiembrie), festival ce i-a adus Romaniei premiul pentru -Cel mai bun debut- (in valoare de 2.500 de euro), castigat de Ileana Stanculescu cu al sau -Podul de peste Tisa-.
Interesant este ca documentarul lui Alexandru Solomon – o reconstituire a jafului BNR din 1959, cand sase fosti membri ai Partidului Comunist, cunoscuti sub numele de -banda lui Ioanid-, au furat 1,6 milioane de lei (250.000 de dolari din epoca) – nu s-a numarat printre selectionate la concursul organizat de CNC in 2003, insa a primit finantare abia dupa contestatie.
-Marele jaf comunist-, produs de Libra Film (Romania), Les Films D*Ici (Franta), a fost confinantat de CNC, BBC, ZDF/Arte, France 2, CNC Franta si Eurimages.
Pentru acest film, Alexandru Solomon a lucrat cu operatorul Constantin Chelba si cu producatorul Tudor Giurgiu, directorul TIFF.
-Nu stiu cum arata Romania anilor *50, insa imaginile sunt de o frumusete ametitoare- – Nick Fraser/BBC Four
Documentarul lui Alexandru Solomon se bucura de un material amplu semnat de criticul Nick Fraser de la BBC Four, material ce este insotit si de un interviu al regizorului -Marelui jaf comunist-. Dar iata cum prezinta Fraser documentarul lui Solomon: -In 1959 s-a produs un jaf la Banca Nationala a Romaniei. A fost un act stupid, avand in vedere faptul ca, in acea perioada, moneda romaneasca nu putea fi folosita in afara granitelor tarii. In plus, spargerile bancilor sau alte genuri de infractiuni nu ar fi trebuit sa existe in utopia socialista a acelor vremuri. Dupa ce a scormonit toata tara, Politia Romana a arestat sase persoane care au fost declarate ulterior vinovate pentru acel jaf. Dupa ce si-au recunoscut fapta, infractorii au fost de acord sa se filmeze reconstituirea. Ei au ales sa toarne acest film de 60 de minute, crezand ca vor scapa de pedeapsa capitala. Dupa proces, care a fost, de asemenea, filmat, cei sase au fost impuscati.
Filmul lui Solomon este o recreatie bizara a unei infractiuni ale carei motive sunt greu de inteles si, in acelasi timp, este o evocare extraordinara a lumii pierdute din Romania stalinista-.
Povestea acestui jaf inedit i-a determinat pe cei de la BBC sa difuzeze -Marele jaf comunist- in luna mai a acestui an. La inceputul anului viitor, filmul lui Solomon va rula si la canalul Arte, dupa care va ajunge si in cinematografele din Romania.
Reconstituirea unei reconstituiri
In interviul acordat pentru BBC Four, regizorul roman explica pe indelete cum a ajuns sa faca acest film, despre care presedintele juriului Festivalului Filmului Istoric de la Pessac, William Karel, a spus ca -este un subiect de care nu a auzit nimeni, un subiect tratat intr-un mod magnific… care bulverseaza-.
-Prima data am auzit despre acest jaf de la niste prieteni ai mamei mele. Imediat, am inceput sa ma interesez despre acest caz si, in cele din urma, am gasit cateva articole aparute in presa vremii. Important este ca abia dupa ce am vazut filmul reconstituirii m-am decis sa fac acest film. Acesta a fost motivul determinant. Am fost fascinat de modul in care aceasta poveste prezinta comunismul ca pe o fictiune. Personajele din acea reconstituire au facut parte din sistem pana in momentul in care si-au dat seama in ce erau bagati. In final, ei au refuzat sistemul si au vrut sa se razbune pe el.
Daca privesti modul in care s-a desfasurat ancheta in acest caz, iti dai seama ca, in fapt, este o dimensiune tragi-comica-, a spus Alexandru Solomon in interviul de la BBC Four.
Mai mult decat atat, el considera ca acest gen de cliseu, folosit in anii *50, a revenit in societatea romaneasca: -Dupa mai bine de 40 de ani, aceste clisee ies din nou la suprafata. Ei se protejeaza ascunzand lucrurile urate sub covor. Atat timp cat vom continua sa acceptam aceste minciuni, trecutul va corupe prezentul si va infecta viitorul-.
-Podul peste Tisa- ne pune in fata consecintelor absurde ale unor decizii politice
Documentarul care a fost preferat dintr-o lista de 19 proiecte de debut la Festivalul International de Film Documentar de la Amsterdam, cel mai mare eveniment de acest gen, prezinta o poveste poate la fel de bizara ca cea din filmul lui Alexandru Solomon.
-Podul peste Tisa-, regizat de Ileana Stanculescu, ne pune in fata consecintelor absurde ale unor decizii politice, asa cum scrie pe site-ul oficial al Festivalului de la Amsterdam.
Podul peste Tisa ar trebui sa lege rude, prieteni si vechi vecini care au fost instrainati de diferite evenimente istorice. Vechiul pod dintre orasul romanesc Sighet si localitatea ucraineana Slatina a fost distrus de trupele germane in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Ulterior, malul nordic al raului a devenit parte a Uniunii Sovietice, iar cel sudic a ramas al Romaniei. Tisa a separat cele doua localitati timp de 50 de ani. Dupa destramarea URSS, Slatina a devenit oras ucrainean, iar granita s-a redeschis. Vechiul pod a fost reconstruit in decurs de trei ani cu sprijinul Uniunii Europene, insa, la ce bun? Nimeni nu are voie sa-l foloseasca inca! Al doilea val de aderare va face ca Romania sa devina stat membru al UE, in timp ce Ucraina va ramane in afara Uniunii. Si astfel, exista mari sanse ca locuitorii celor doua localitati sa comunice in continuare asa cum au facut-o mai bine de 45 de ani: prin strigate!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
