Canicula din ultimele zile lasa Romania fara apa si mancare

Vremea deosebit de caldă pentru această perioadă a făcut ravagii – În Braşov au murit deja doi oameni – Seceta va compromite culturile agricole iar falimentul bate la uşa producătorilor – Numeroase fantani din unele judeţe au secat, iar în altele nivelul apei a scăzut îngrijorător, resursele de apă nemaifăcând faţă consumului – În Mehedinţi, autorităţile se gandesc deja să interzică folosirea apei în alt scop decat uzul casnic – Un raport al unei organizaţii non-guvernamentale arată că efectele încălzirii globale vor forţa peste un miliard de oameni să migreze din regiunile în care locuiesc, pană în 2050.

Temperaturile extrem de ridicate au afectat deja dramatic Romania. Valul de căldură a compromis culturile agricole, nivelul pânzei freatice a scăzut, iar 10 judeţe au fost afectate serios de secetă. Mai mult, în Braşov doi oameni cu probleme cardiace au murit din cauza căldurii, iar alţi opt au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au leşinat pe stradă.

Cinci dintre judeţele afectate de secetă au cerut deja ca unele suprafeţe să fie declarate calamitate. Culturile agricole, pomii fructiferi şi viţa-de-vie par a fi compromise. În Dolj, cunoscut ca polul secetei în România, nu a mai plouat din octombrie anul trecut. Numeroase fantani din întreaga ţară au secat în totalitate. În judeţul Mehedinţi autorităţile pregătesc planuri de apărare împotriva secetei şi spun că ar putea recurge la interzicerea folosirii apei în orice alt scop decât uzul casnic. Tot aici, debitul Dunării a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de cât ar trebui pentru ca producţia de energie să nu fie afectată. În Neamţ, Galaţi, Bacău şi Vaslui sute de fântâni au secat, iar în altele, nivelul apei a scăzut îngrijorător, resursele de apă nemaifăcând faţă consumului. Pânza freatică a scăzut cu zeci de centimetri chiar şi la munte. Nici Dobrogea nu este ferită de probleme, producţia de fructe timpurii din acest an, precum cireşe, piersici sau caise, va fi zero. Seceta ar putea afecta şi producţia de energie. Debitul Dunării a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de cât ar trebui pentru o funcţionare normală la Porţile de Fier. În Moldova seacă fântânile, iar forajele la mare adâncime şi realizarea unor reţele centralizate de apă costă prea mult. Veştile nu sunt îmbucurătoare nici pentru zilele ce urmează, meteorologii anuţând temperaturi deosebit de ridicate în Câmpia de Vest şi în Câmpia Română.

Seceta ne lasă fără produse agro-alimentare

Efectele secetei, puse de meteorologi pe seama încălzirii globale, ar putea avea şi alte efecte economice: importuri masive de cereale şi scumpiri ale produselor agro-alimentare. Mai rău, agricultura românească ar putea pierde puncte importante în competiţia de pe piaţa Uniunii Europene. Producătorii agricoli sunt deja în alertă. Mulţi dintre ei au renunţat deja la culturile de grau şi porumb, iar falimentul pare să le bată la uşă. Guvernul a alocat în acest an subvenţii de 80 la sută din contravaloarea lucrărilor de irigaţii, însă în multe cazuri aceste lucrări nu mai sunt posibile din cauza lipsei sistemelor de irigaţii, în condiţiile în care Romania are şapte milioane de hectare situate în zone cu risc de deşertificare. Iar vestea cea mai proastă vine din partea meteorologilor: şi săptămana aceasta va fi una fierbinte, în majoritatea regiunilor ţării. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române i-a chemat pe toţi ierarhii şi preoţii ortodocşi să se roage pentru ploaie şi a amintit de seceta îngrozitoare din anii.

Încălzirea globală va forţa oamenii să migreze

Un raport îngrijorător al unei organizaţii umanitare britanice arată că peste un miliard de oameni vor fi forţaţi să migreze din regiunile în care locuiesc din cauza încălzirii globale, pană în 2050, deoarece se vor agrava catastrofele naturale actuale. Documentul intitulat -Mareea umană: o adevarată criză a migraţiei- atrage atenţia asupra ritmului accelerat al migraţiei populaţiei în secolul XXI. Potrivit estimărilor organizaţiei, numărul persoanelor care şi-au părăsit locuinţele din cauza catastrofelor naturale şi a marilor proiecte de dezvoltare precum mine sau baraje a crescut deja uimitor, la 163 milioane.

Organizaţia cere -o acţiune urgentă- a comunităţii internaţionale prin care să fie luate măsuri dure de prevenire. Unul dintre autorii raportului consideră că migraţia forţată ameninţă mai ales populaţia săracă din ţările în curs de dezvoltare.