Iustina Radu cere daune de 500.000 de euro statului român

Iustina Radu, una dintre victimele regimului comunist a cărei poveste ziarul „Curentul“ a prezentat-o săptămâna trecută, cere magistraților împreună cu sora sa, Gloria Toader, să oblige statul român la plata a 500.000 de euro cu titlul de daune materiale și morale pentru suferințele pe care familia sa le-a îndurat pe timpul regimului comunist.
Mai exact ,Iustina Radu cere 450.000 de euro cu titlul de daune morale și încă 50.000 de euro daune materiale, având în vedere că statul nu i-a restituit toată averea confiscată de comuniștii de la bunicii și de la mama ei.

Condamnarea bunicilor și a mamei

Bunicul Iustinei, preotul Ion Constantinescu, a fost condamnat pe 19 mai 1959 la moarte de către Tribunalul Militar al Regiunii a II-a. Potrivit sentinței de condamnare, în viziunea comuniștilor „preotul a fost recrutat în banda teroristă Arnăuțoiu în toamna anului 1941 de Nicolae Andreescu și la puține zile după aceea a pus la dispoziție bandei o mare cantitate de armament și muniție care se găseau ascunse în turla bisericii din Poenărei, unde le-a pus cumnatul său Popescu Gheorghe și unde el oficia slujba religioasă“. În acest fel, potrivit sentinței de condamnare, preotul ar fi dat ocazia membrilor fugari ai bandei să intre în posesia armelor și a munițiilor. De altfel, comuniștii mai susțineau că însuși preotul le-a dat fugarilor un „pistolet t.t.“ și 100 de cartușe pe care le-a procurat de la elementele de sprijin ale bandei. Totodată, în document se mai afirmă că și preotul era înarmat cu o pușcă militară, una de vânătoare și „un pistolet“ pentru a fi gata pregătit de a trece la acțiuni contra statului. În cadrul bandei, preotul ar fi purtat numele conspirativ „Micu“, iar de la data recrutării până la data arestării acesta ar fi acționat în permanență și intens pentru sprijinirea acțiunilor bandei Arnăuțoiu. De altfel, preotul ar fi fost și cel care culegea informații privind acțiunile înterprinse de organele statului pentru prinderea bandei. În acest context, preotul a fost condamnat la moarte prin împușcare cu unanimitate de voturi și confiscarea averii.
În ceea ce o privește pe soția acestuia, Iustina Contantinescu, ea a fost condamnată pe 4 iunie 1959 la 15 ani de muncă silnică și confiscarea dotei sale pentru că ar fi ajutat cu bani și alimente aceeași grupare Arnăuțoiu pe care ar fi sprijinit-o și soțul ei. Mai exact, instanța comunistă susținea în sentința nr. 119 că femeia i-ar fi găzduit și le-ar fi dat chiar și îmbrăcăminte celor din gruparea Arnăuțoiu și a fost cea care a ținut legătura cu o serie de alți membri care îi sprijineau pe teroriști.
Mama Iustinei Radu, Iuliana Preduț, a fost condamnată și ea în 21 septembrie 1959 la 12 ani de muncă silnică și la confiscarea averii sub acuzația că ar fi sprijinit cu alimente gruparea Arnăuțoiu.

Inventarul comuniștilor

După ce s-a hotărât confiscarea averii, comuniștii au inventariat de la bucățile de scândură până la pături de lână, grajduri sau cocine. Prima pe lista inventarului a fost o casă de locuit de patru camere și o altă casă de două camere. Apoi urmează patru terenuri de peste 3 hectare, magazii, cocine și grajduri. Au inventariat până și „una vacă de culoare neagră“, dar și cele 20 de bucăți de scândură de brad și 2200 de cărămizi arse, precum și plugul de fier cu o roată și o șaretă cu două roți pentru cal. La capitolul haine, însă, au găsit „două perechi de pijamale incomplete, patru cămăși bărbătești întrebuințate, un taior din stofă întrebuințat“ și el și o pereche de pantaloni gri la fel de uzați. Au mai luat de altfel și două cearceafuri din pânză albă pentru pat, un macat pentru pat uzat și cinci perne de fulgi și una de lână. În total 76 de articole inventariate.

Ce-au găsit după eliberare

Iustina Constantinescu și mama Iustinei Radu au fost eliberate după aproximativ șase ani de muncă silnică, respectiv în 1964. După eliberare, bunica a vrut să-și ducă nepoții la țară, respectiv pe Iustina, care avea aproape șase ani, și pe verișorul acesteia de șapte ani, pentru a vedea fosta casă, dar și pământurile de unde se trag. Numai că acolo a avut parte de o surpriză extrem de neplăcută. Iustina Constantinescu și-a văzut agoniseala de-o viață și casa în care primise chiar și pe Regii României tranformate în grajd de către o familie nevoiașă formată din 11 membri pe care comuniștii îi mutaseră în fostul ei cămin. Însă cea mai dureroasă descoperire a fost aceea când și-a dat seama că Biblia soțului ei răposat, o carte veche datând din 1700, fusese folosită pe post de hârtie igienică de cei care stăteau acolo. Din ceea ce ne-a declarat Iustina Radu a reieșit faptul că din Biblia în cauză au fost salvate totuși câteva pagini, pe care și acum le păstrează în memoria bunicului său.

Daunele morale sunt cerute pentru atingerea dreptului la viață

Potrivit actelor depuse la dosarul cauzei, în care Iustina Radu împreună cu sora ei cer 450.000 de euro daune morale statului român, cererea se fundamentează pe atingerea dreptului la viață în ceea ce-l privește pe fostul preot, dar și pe aplicarea de tratamente degradante în perioada de arest și de deținere ale celor două femei. De asemenea, potrivit sursei citate, acțiunile regimului comunist împotriva celor trei au avut ca scop distrugerea oricărei forme de rezistență a individului sub orice formă și orice modalitate. Pe lângă daunele morale și materiale pe care Iustina Radu le cere, aceasta mai dorește și găsirea corpului bunicului ei pentru a-l înhuma cum se cuvine în satul Poenărei, de unde acesta provine. Însă, până în momentul de față, autoritățile de la primăria Jilava și Administrația Cimitirelor din Comună nu au comunicat locul unde acesta a fost îngropat după ce a fost executat. De asemenea, Iutina Radu speră să descopere și ceea ce s-a întâmplat cu ea din momentul în care a fost scoasă din pușcărie și până când tatăl ei a găsit-o la casa de copii din București.