
Problema gazelor de șist s-a preschimbat, de o vreme încoace, într-un soi de manea, pe care politicienii USL-iști o cântă „după ureche”, lăutărește, după cum îi duce pe ei mintea și mai ales după cum îi mână interesele. Ultima venită în trupa „urechiștilor” care-și dau cu părerea despre acest subiect fierbinte este Rovana Plumb, ministreasa Mediului și Schimbărilor Climatice. Adică exact cea care, acum, are în mână „pâinea și cuțitul” în tot ceea ce privește protecția mediului. Dar și cea care, în loc să ne ofere opiniile unor specialiști capabili să dea niște răspunsuri solide în legătură cu explorarea și exploatarea gazelor de șist, preferă să ne povestească tot ce-i trece ei prin cap despre acest subiect deosebit de complex.
Greaua moștenire
Anul trecut, pe vremea când USL se mai zbătea, încă, în neagra opoziție, problema gazelor de șist s-a aflat pe buzele tuturor politrucilor care au tunat și au fulgerat, în cor, împotriva guvernărilor Boc și Ungureanu, pe care le-au acuzat că au de gând să vândă, pe nimic, avuția țării. Dar și că, în inconștiența lor, vor să ne otrăvească viitorul, al nostru și al copiilor noștri. Apoi, la doar câteva luni după ce au preluat puterea prin intermediul Guvernului Ponta I, opiniile lor s-au sucit brusc, iar explorarea și exploatarea gazelor de șist a devenit un obiectiv „prioritar”. În ultimul timp, ministreasa Plumb a cotit-o și ea și a început să ne povestească, cum că aceste gaze de șist care, parcă -parcă, n-ar mai fi chiar atât de periculoase. La câteva luni după preluarea puterii, tot Rovana Plumb a fost cea care, exact așa cum îi șade bine politicianului român, a invocat și ea „greaua moștenire” pe care a trebuit să o preia de la fosta guvernare. Întrebată despre avizele de mediu absolut obligatorii înaintea oricărei operațiuni legate de gazele de șist, ministreasa Plumb a declarat pe 1 august 2012: „Aici vedem o nouă dovadă a lipsei totale de responsabilitate față de rezervele naturale ale României, de care au dat dovadă guvernele anterioare. Problema gazului de șist este în dezbatere la nivel european încă de la începutul acestui an. Comisia Europeană a demarat studii privind evaluarea impactului asupra mediului, asupra sănătății populației (multe chimicale, foraje care pot afecta pânza freatică etc), precum și impactul social, astfel încât să se poată stabili dacă este necesară, sau , o îmbunătățire a cadrului legislativ comunitar și a condițiilor socio-economice ce se aplică acestui procedeu. Până când nu avem un rezultat clar al acestor studii la nivel comunitar, nu se pot lua decizii la nivel național”. Ei, nu se pot lua decizii pe dracu. Nu au trecut decât nouă luni de la această declarație, iar concernul Chevron a primit, deja, aprobarea de a efectua lucrări de explorare în mai multe perimetre din Dobrogea și Moldova. Iar acestea au fost date în condițiile în care diverse ONG-uri dar și foarte mulți localnici au protestat, în continuare, împotriva gazelor de șist. De curând, o serie de asociații de protecția mediului din județul Vaslui au făcut publice, „mânăriile” prin care termenul de „consultare” a locuitorilor din zonă a fost redus de la două săptămâni, la numai o zi. Iar acum, de parcă nu s-ar fi întâmplat absolut nimic, ministreasa Plumb sare „la nivelul superior” și promite solemn că Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice va organiza dezbateri publice pentru a analiza avantajele și riscurile exploatării gazelor de șist: „Vom organiza dezbateri publice. Vom începe prin organizarea unei dezbateri publice la București, în prima decadă a lunii iunie, cu specialiști, cu experți și, bineînțeles cu organizații neguvernamentale, pentru a putea explica în mod cât se poate de științific care sunt avantajele și dezavantajele.” Uitând probabil că specializarea sa de bază, care a și lansat-o în viață, a fost legată de cosmeticale, madam ministru s-a trezit, brusc, vorbind despre tehnologiile petroliere. ?ê?£i ascultând la ea, n-ai cum să nu-ți pui filozofica și plina de tâlc întrebare: „ce legătură are sula cu prefectura?” Nu are absolut niciuna, dar asta nu a contat niciodată pentru politrucii români. Astfel că și Rovana Plumb se crede în drept să ne explice ea cum vine treaba cu „explorarea și exploatarea”. ?ê?£i fără să stea prea mult pe gânduri ne spune, pe nerăsuflate, că o anumită fază a „explorării” se face cu tractorul. „Trebuie să facem o departajare clară între procesul de explorare, unde vom vedea dacă țara noastră dispune sau nu de resurse și unde nu există niciun risc de mediu, și componenta de exploatare, care presupune risc de mediu. Perioada de explorare va dura minimum cinci ani, timp în care este posibil să apară și alte tehnologii de exploatare mai prietenoase cu mediul. Din informațiile pe care le avem, există în procedură de analiză alte două noi tehnologii, care sunt prietenoase cu mediul, și care asigură totodată și protecția cetățenilor care locuiesc în apropierea zonelor de exploatare”. După care ministreasa Plumb a precizat că riscurile de mediu sunt asociate tehnologiei de fracturare hidraulică și că aceasta nu se impune la explorare. De-a lungul vremii s-a spus că, unul dintre aceste „riscuri de mediu” ar putea fi și „riscul seismic” adică faptul că „fracturarea hidraulică” ar putea aduce după sine și producerea unor cutremure. Iar în ceea ce privește investigarea acestui risc, Rovana Plumb a explicat că: „Din punct de vedere tehnic este vorba de niște, hai să le spunem tractoare, care pot induce vibrații necesare pentru a se vedea dacă există riscul producerii unei unde seismice în perimetrul respectiv”. Ei asta o fi fost valabil la cosmeticalele de la „Miraj”, unde actuala mininistreasă de la Mediu a fost, cândva, mare director.
Opinia specialiștilor
Cu ceva timp în urmă, „Grupul de Inițiativă al Societății Civile” din Bârlad au oferit publicului un amplu document intitulat „Gazele de șist- Armeghedon 2013”, în cuprinsul căruia prezintă anumite detalii pe care ministrul Rovana Plumb nu pare să aibă habar. Amănunte care nu sunt nici pe departe atât de liniștitoare pe cât ni le descrie Ministrul Mediului. Acolo ni se spune că: „În conformitate cu acordurile petroliere de concesionare pentru explorare-dezvoltare- exploatare, încheiate între ANRM și Chevron românia Holding Bv sunt definite mai multe etape. Una dintre acestea este evaluarea. Aceasta înseamnă evaluarea prin mijloace adecvate a resurselor geologice și a rezervelor zăcământului, incluzând nelimitativ următoarele: prospecțiuni geologice și geofizice, forajul sondelor de evaluare, exploatarea experimentală, studii de zăcământ, și alte studii”. Așadar și „exploatarea experimentală”, despre care Rovana Plumb nu suflă absolut nici un cuvânt. În plus, „Armeghedonul” gazelor de șist mai menționează și poziția unui adevărat specialist: „La seminarul de informare publică, organizat pe 6 februarie 2012, la Vaslui, managerul Chevron din România, dl. Thomas Holst a afirmat că: „La explorare vom folosi și o mică fracturare hidraulică”. Așadar și la faza inițială de „explorare” se va folosi exact procedeul care-i îngrozește acum pe localnici. Mare sau mică, tot „fracturare hidraulică” este. Oficial, „fluidul de fracturare” conține în mod normal 99,5 la sută amestec de apă și nisip, și doar 0,5 la sută „aditivi”. Dar nimeni nu explică care sunt acei „aditivi”. ?ê?£i, chiar dacă cele doar 0,5 la sută par a fi un procent insignifiant, nimeni nu trebuie să-i treacă cu vederea. ?ê?£i asta pentru că, Chevron ține ascuns sub mare secret, compoziția acelor „aditivi”. Astfel că nimeni nu știe dacă nu cumva este vorba despre substanțe extrem de toxice, ori poate chiar radioactive. Iar astea chiar că nu au absolut nici o legătură cu „tractoarele” ministresei Rovana Plumb. Iar despre aceasta din urmă, nu avem cum să nu ne amintim cum, în toamna anului trecut, s-a făcut de râs anunțând că are de gând să trimită niște „lunetiști” care să împuște din elicopter, un urs presupus ucigaș.
Vasile Surcel
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















