Puterea a fortat incheierea negocierilor de aderare la UE de dragul alegerilor prezidentiale

Cu cateva zile inaintea votului decisiv privind viitorul presedinte al Romaniei, administratia de la Bucuresti a fortat incheierea, din punct de vedere tehnic, a negocierilor de aderare la UE. Miscarea politica si pripita a puterii ar putea costa Romania amanarea aderarii cu un an.

Desi ramane restant la capitolul combaterii coruptiei, independentei justitiei si concurentei, Bucurestiul a incheiat ultimele doua capitole de negociere in cadrul Conferintei de aderare Romania-UE desfasurate la Bruxelles. Pentru a obtine aceasta decizie, cu evident caracter electoral, guvernul a acceptat cele mai dure conditii impuse vreodata de UE si si-a asumat angajamente a caror neindeplinire la termen ar putea determina amanarea datei de aderare cu un an. Decizia privind inchiderea din punct de vedere tehnic a capitolelor -Justitie si Afaceri Interne- si -Concurenta- a fost luata ca urmare a consultarilor purtate la nivel de ambasadori ai statelor membre pe langa institutiile comunitare, in urma recomandarii Comisiei Europene.

Romania, monitorizata la sange

Daca raportul de tara al Comisiei Europene indica cu ceva vreme in urma faptul ca Romania are in continuare probleme grave atunci cand este vorba despre coruptia generalizata, concurenta, independenta presei si a justitiei , acum oficialii europeni au conditionat finalizarea negocierilor de o monitorizare la sange a Romaniei pe aceste domenii. Concret, Comisia Europeana va supraveghea 11 domenii: sapte la capitolul Justitie si Afaceri Interne si patru la capitolul Concurenta. Intre acestea, independenta justitiei, continuarea reformei in politie, securizarea frontierelor, adoptarea prevederilor din acordurile Schengen, combaterea migratiei ilegale, aplicarea strategiei de lupta impotriva criminalitatii organizate si a coruptiei, pe de o parte, iar pe de alta, reglementarea functionarii Consiliului Concurentei si intarirea capacitatii administrative in ceea ce priveste aplicarea legii subventiilor de stat. Romania va trebui sa rezolve aceste probleme pana in primavara, pentru ca Tratatul de aderare sa poata fi semnat, eventual chiar cu ocazia Zilei Europei, la 9 mai 2005.

Clauza extrem de riscanta impusa Bucurestiului

Mecanismul de monitorizare a Romaniei este mai strict decat in cazul Bulgariei. De asemenea, pentru a amana aderarea Bulgariei cu un an, tarile membre trebuie sa decida in unanimitate, ceea ce e practic imposibil, in timp ce pentru Romania nu va fi nevoie decat de o majoritate calificata. Este vorba despre o clauza suplimentara, specifica celor 11 domenii -de securitate-, care vor fi monitorizate de Comisia Europeana si care se aplica doar Bucurestiului: daca doua treimi din statele membre accepta rezultatele Romaniei, procesul de integrare va continua conform graficului neoficial convenit. Daca mai mult de sapte dintre membrii Uniunii sunt de parere ca angajamentele asumate de Romania nu sunt duse la bun sfarsit, admiterea se amana cu un an. Introducerea acestei clauze pune astfel sub semnul intrebarii aderarea, la termenul dorit de Bucuresti, 1 ianuarie 2007, desi actuala putere se lauda cu incheierea capitolelor de negociere. Pana in toamna anului viitor, Comisia Europeana trebuie sa redacteze un nou raport de monitorizare a Romaniei. In cazul in care doar unul dintre cele 11 domenii va fi identificat de oricare dintre statele membre ca fiind lacunar rezolvat, acesta va fi pus in discutia Consiliului European. In vreme ce Germania si Franta au presat admiterea simultana a Romaniei si Bulgariei, statele nordice, in special Finlanda (insusi comisarul pentru extindere, Olie Rehn, fiind finalndez), au insistat pentru introducerea a cat mai multor clauze care sa nu permita admiterea Romaniei fara indeplinirea tuturor conditiilor impuse pentru a deveni membra al Uniunii. Romania ar fi putut evita aceasta clauza riscanta daca Bucurestiul nu s-ar fi grabit, din motive electorale, sa incheie negocierile in aceste zile si ar fi amanat decizia pentru inceputul anului 2005.

Geoana sustine ca decizia nu are nici o legatura cu alegerile

Ministrul de externe, Mircea Geoana, nu a reusit sa dea o explicatie pertinenta pentru faptul ca diplomatii romani au acceptat conditii atat de dure. El a incercat sa convinga lumea ca decizia nu are nici o legatura cu alegerile siI a declarat ca graba cu care Bucurestiul a dorit sa incheie negocierile s-a datorat intentiei de a functiona in tandem cu Sofia.

Saptamana viitoare, la 14 decembrie, cu ocazia reuniunii ministrilor de externe ai UE, va fi anuntata si decizia politica, aceasta, urmand ulterior sa fie confirmata la reuniunea Consiliului European, pe 17 decembrie.