Partidele politice, vama, jutitia si legislativul sunt percepute de romani ca fiind institutiile cele mai afectate de coruptie, potrivit Barometrului Global al Coruptiei, dat publicitatii, ieri, de Transparency International (TI) Romania.
Sondajul a fost realizat de Gallup International in 64 de tari, in perioada iunie-septembrie 2004, in Romania esantionul fiind de 1.039 de repondenti, iar marja de eroare de plus/minus 2,9%. Scala de evaluare puncteaza raspunsurile de la 1 – situatia optima, la 5 – situatia negativa.
La nivel mondial sunt percepute drept cele mai corupte institutii partidele politice (4.0), parlamentul (3.7), politia (3.6) si autoritatile fiscale (3.6). In Romania, partidele politice (4.2), sectoare ale adminstratiei – vama (4.2), justitia (4.1) si legislativul (4.0) ocupa pozitii similare.
Coruptia scoate Romania din Europa, spre lumea a treia
Daca la nivel gobal intervievatii au calificat coruptia politica (mare) ca fiind mai grava decat coruptia administrativa (mica), diferenta dintre cele doua tipuri de coruptie este mai mica pentru Romania, punctajele fiind sensibil apropiate. Gradul de coruptie al acestor institutii plaseaza Romania alaturi de tari din lumea a treia precum: Peru, Ecuador, Nigeria, Camerun, Bolivia, in timp ce Albania, Malaiezia si Georgia stau mai bine ca noi!
Tranparency International remarca faptul ca, in ierarhia problemelor cu care se confrunta cetatenii Romaniei, inflatia si somajul devanseaza marea coruptie, aceasta fiind la fel de importanta ca si saracia, ce devanseaza mica coruptie. La nivel global, repondentii au localizat constant impactul coruptiei in primul rand in viata politica (3.4), in al doilea rand in mediul de afaceri (3.1) si in ultimul rand in viata privata (2.6), aceeasi ierarhie fiind valabila si pentru Romania. S-a remarcat, totodata, ca romanii platesc mita mai mult decat se plateste, in general, in lume. Astfel, 10% din intervievatii la nivel global s-au declarat platitori de mita in ultimele 12 luni, in timp ce 25% din romani au dat acest raspuns.
Romanii nu intrevad diminuarea coruptiei
In ceea ce priveste asteptarile fata de modul in care va evolua situatia coruptiei in urmatorii trei ani, peste 50% din romani cred ca fenomenul coruptiei nu se va diminua.
Reprezentantii Transparency International au facut si o comparatie intre raspunsurile pe care le-au dat, la aceleasi intrebari, cetatenii din Romania si cei din Bulgaria. Ei au remarcat faptul ca bulgarii tind sa fie mai critici fata de institutiile interne si sa aprecieze ca fiind mai mare impactul coruptiei asupra vietii politice, a mediului de afaceri sau a vietii private si, pe de alta parte, tind sa fie mai sceptici in ceea ce priveste schimbarea situatiei coruptiei. In cazul Romaniei, cetatenii par -mai degraba satisfacuti-, comparativ cu bulgarii, in momentul in care isi exprima opinia cu privire la gradul de coruptie.
Bulgarii par sa perceapa mai bine faptele de coruptie si le cuantifice mai bine, in timp ce, in ceea ce-i priveste pe romani, se poate spune ca s-a ajuns la -o disipare-, opineaza autorii studiului. -Asta nu inseamna ca, in Bulgaria, institutiile sunt mai corupte ca la noi, ci ca societatea civila este mult mai critica-, au conchis acestia.
Printre motivele asa-zisului optimism al romanilor se inscriu doua instrumente juridice: eficientizarea relativa a mecanismului de sanctiune a coruptiei si standardele mai ridicate care guverneaza activitatea organelor de urmarire si cercetare penala.
Legislatia anticoruptie nu functioneaza
Dar reprezentantii romani ai Transparency International considera ca legislatia este totusi prost aplicata sau tardiva, legea privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie fiind adoptata foarte tarziu, iar modificarea Codului de procedura penala neavand cadrul adecvat de actiune. Unul dintre obiectivele strategice ale TI-Romania este prevazut a se realiza prin intermediul Centrului de Asistenta Anticoruptie pentru Cetateni pana in 2007 si consta in crearea unei mase critice de cetateni care sa poata sustine la nivelul societatii reformele anticoruptie puse in aplicare la nivel guvernamental. Aceasta institutie monitorizeaza numai sesizarile privitoare exclusiv la acte de coruptie ori cu potential ridicat de coruptie din sectorul public sau care prejudiciaza functionarea acestui sector, dar nu se poate pronunta in locul organelor de cercetare penala cu privire la existenta sau inexistenta certa a acestor fapte de coruptie, limitandu-se la un rol de consiliere. In competenta acestei institutii intra: cazurile de luare si dare de mita; traficul de influenta; primirea de foloase necuvenite si abuzul in serviciu contra intereselor publice.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
