Măsura 213 din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală privind acordarea de plăţi compensatorii pentru utilizatorii de terenuri agricole din zonele desemnate Natura 2000 se estimează a fi implementată începand cu anul 2010. În prezent au fost identificate 400 de astfel de situri, urmand ca în perioada următoare alte locaţii să fie adăugate pe listă.
Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, declara recent că desemnarea ariilor cuprinse în Reţeaua Natura 2000 s-a făcut mult mai repede decat era prevăzut, adică ce fac alţii în patru ani, Romania a reuşit în doi. Chiar dacă ariile protejate reprezintă o şansă pentru comunităţile locale, ministrul Korodi a recunoscut că încă nu toţi factorii implicaţi şi-au elaborat corespunzător strategiile. În curand va fi înfiinţată Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP), care să aibă capacităţile financiare şi resursele umane necesare pentru implementarea proiectelor de acest gen.
Cele 963 de arii naturale protejate declarate de interes naţional acoperă peste 7% din suprafaţa ţării. Suprafaţa celor 400 de situri Natura 2000 reprezintă 17.84% din teritoriul Romaniei. Au fost recunoscute internaţional cinci zone umede (situri Ramsar), 3 rezervaţii ale biosferei şi un sit al patrimoniului mondial natural şi cultural. Au fost aprobate planurile de management pentru Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.
Reţeaua Natura 2000
O modalitate de a conserva patrimoniul natural european şi de a promova conceptul HNV (high natural value farmland/terenuri agricole cu valoare naturală înaltă) este de a crea o reţea de arii naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor şi habitatele acestora ce trebuie protejate.
Reţeaua Natura 2000 este o Reţea Ecologică Europeană de Arii Speciale de Conservare şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, constituită conform Directivei Habitate (Directiva nr. 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice) şi a Directivei Păsări (Directiva nr. 79/409 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice). Pentru declararea unui sit -Natura 2000-, se ţine seama de interesele economice, culturale şi sociale din zona vizată, fiind permise activităţi economice care sunt în sprijinul dezvoltării durabile şi nu afectează starea de conservare favorabilă a sit-ului respectiv.
Managementul ariilor protejate
O metodă de a aplica conceptul de valoare naturală înaltă (HNV) este sprijinirea financiară a utilizării extensive a terenurilor agricole situate în zonele protejate, inclusiv a site-urile desemnate Natura 2000. Această măsură vine în ajutorul fermierilor afectaţi de restricţiile specifice declarării statutului de arie protejată şi desemnării siturilor Natura 2000 în zonele în care aceştia îşi desfăşoară activitatea agricolă. Se urmăreşte compensarea pierderilor suferite de fermieri datorate obligativităţii conformării la standardele de mediu impuse prin legislaţia în vigoare şi a cerinţelor de management ale terenurilor agricole apărute ca urmare a implementarii celor două directive menţionate anterior. Astfel, se poate ajunge la o dezvoltare durabilă a zonelor desemnate. Indirect, prin compensaţiile acordate, vor fi susţinute autorităţile desemnate pentru managementul respectivelor arii protejate.
Plăţi anuale forfetare
Beneficiarii pot fi fermieri, persoane fizice, juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice indiferent de statutul juridic pe care grupul şi membrii săi îl deţin, care desfăşoară activităţi agricole în arealul siturilor Natura 2000 desemnate pe teritoriul Romaniei.
De la bugetul comunitar vor fi acoperite 82 % din cheltuielile legate de implementarea acestei măsuri, în timp ce Romania asigură 18%. Sprijinul anual va fi acordat în funcţie de suprafaţa de teren agricol utilizat (SAU). Plata maximă anuală poate ajunge la 200 euro pe hectar. Doar în cazuri excepţionale, plata maximă anuală, pentru o perioadă de maximum 5 ani, poate fi în limita a 500 euro pe hectar. Sumele acordate se vor da sub forma unei plăţi anuale forfetare pe hectar de teren agricol utilizat situat în cadrul site-urilor Natura 2000. La calculul plăţilor nu sunt luate în considerare cerinţele minime obligatorii.
Lista cerinţelor specifice de management aplicabile la nivelul fermei se elaborează în colaborare cu organismele implicate în implementarea Reţelei Natura 2000 în Romania.
Identificare computerizată
Sunt eligibile suprafeţele agricole localizate pe teritoriul Romaniei, situate în întregime sau parţial pe teritoriul unui sit Natura 2000 digitizat, identificate în IACS, cu o suprafaţă minimă de un hectar cu parcelele eligibile de dimensiunea minimă de 0,3 hectare. Solicitantul trebuie să se angajeze să respecte standardele minime obligatorii pe suprafaţa întregii ferme, cum sunt Bunele Condiţiuni ale Pămantului. Beneficiarul trebuie să ţină un registru al activităţilor agricole legate de implementarea cerinţelor măsurii, urmand ca autorităţile competente să verifice conformitatea acestora. Cererea pentru acordarea plăţilor compensatorii se completează şi se depune anual, iar selectarea lor se face pe principiul -primul venit, primul servit-.
Elementul de bază pentru definirea Reţelei Europene Natura 2000 în Romania îl constituie Reţeaua Naţională de Arii Protejate, datorită funcţionalităţii acesteia în prezent. În Romania, suprafaţa totală a ariilor protejate din Reţeaua Naţională este de circa 1.866.705 km2, acoperind aproximativ 7,83 % din suprafaţa ţării. În acest areal sunt cuprinse Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, 13 Parcuri Naturale, 981 de Rezervaţii Naturale şi 28 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică. Dintre acestea, cateva arii protejate sunt de interes internaţional, avand statut multiplu. Din suprafaţa parcurilor naţionale şi naturale din Romania în 2003 de 1.191.177 hectare, pădurile acopereau 429.771 hectare, reprezentand 36,1 %, iar suprafaţa strict protejată de fond forestier era de 142.861 hectare, adică circa 12 %.
Romania este unicul stat membru UE pe teritoriul căreia se află singura deltă fluvială din lume declarată rezervaţie a biosferei sub egida UNESCO. Însă situaţia ecologică a Deltei Dunării s-a deteriorat grav în ultimii doi ani, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare -Delta Dunarii-, publicat recent. Poluarea cauzată de activităţile economice, mai ales transporturile navale, au transformat Delta într-o zonă extrem de poluată. Studiul citat indică dublarea concentraţiilor medii de produse petroliere în apele Deltei comparativ cu cele din anii anteriori.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
