Drumurile romaneşti sunt proaste, riscul de accidente grave e pe măsură, iar introducerea trenurilor de mare viteză rămane un vis îndepărtat. Nici la capitolul infrastructură navală nu stăm mai bine, în vreme ce traficul aerian rămane scăzut. Situaţia ilustrată nu este nouă, însă odată cu implementarea proiectelor de dezvoltare finanţate din bani europeni, putem spera că lucrurile se vor schimba, întrucat raportările privind utilizarea banilor se va face către forurile de la Bruxelles.
Programul Operaţional Sectorial – Transport (POST) este unul dintre cele şapte programe operaţionale din cadrul Obiectivului -Convergenţă-. Prin creşterea şi îmbunătăţirea calitativă a investiţiilor în capital fizic se urmăreşte accelerarea convergenţei Romaniei, prin îmbunătăţirea condiţiilor favorabile creşterii şi ocupării forţei de muncă. POST este instrumentul care dezvoltă obiectivele Cadrului Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), stabilind priorităţi, deziderate şi alocarea de fonduri pentru dezvoltarea sectorului transporturilor în Romania.
Pentru 2007-2013, bugetul total al POST a fost estimat la aproximativ 4,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 18,5% din bugetul global al operaţiilor structurale pentru Romania pentru perioada menţionată. Din aceasta sumă, 4 miliarde de euro reprezintă suportul financiar al Comunităţii, în timp ce co-finanţarea naţională va atinge în jur de 0,9 miliarde de euro. Finanţarea din partea Comunităţii va fi furnizată de către Fondul de Coeziune (FC), peste 2,8 miliarde de euro, în vreme ce de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) vor proveni peste 1,1 miliarde de euro.
Direcţii europene
Axa prioritară 1 Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T va beneficia de finanţare prin intermediul FC în sumă de 2,87 miliarde de euro, la care se vor adăuga peste 500 de milioane de euro de la bugetul de stat. Fondurile destinate proiectelor derulate prin Axa 1 vor totaliza peste 3,85 miliarde de euro. Bugetul estimat pentru Axa prioritară 2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara Axelor prioritare TEN-T se ridică la peste un miliard de euro, din care fondurile europene vor cumula aproximativ 756 de milioane de euro. Axa prioritară 3 Modernizarea materialului rulant de cale ferată dedicat călătorilor pentru reţelele de cale ferată naţională şi TEN-T va beneficia de 230 de milioane, în vreme ce pentru Axa prioritară 4 Dezvoltarea durabilă a sectorului Transport vor fi alocate circa 321 de milioane de euro. Asistenţa Tehnică pentru POST (Axa prioritară 5) va primi circa 60 de milioane de euro.
Drumurile noastre toate…
Cu toate că nu beneficiază de o infrastructură adecvată cerinţelor actuale, transportul rutier prinde teren în detrimentul celui feroviar, maritim sau naval.
Lungimea totală a reţelei rutiere publice a Romaniei în 2004 era de 79.454 kilometri, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 9% comparativ cu datele raportate în 1990. Densitatea globală a drumurilor publice este de 33,3 km/100 kilometri pătraţi, valoare sub nivelul mediei UE 25 de 110 kilometri pătraţi/100 kilometri pătraţi. Distribuţia drumurilor pe teritoriul ţării este în general uniformă, iar în regiunea Bucureşti-Ilfov densitatea este mai mare. Nu există legătură prin intermediul autostrăzii cu reţeaua de autostrăzi din actualele state membre UE, iar starea drumurilor creşte riscul accidentelor.
În anul menţionat, reţeaua feroviară includea 11.053 km de rute feroviare în funcţiune, din care 10.914 km cu ecartament (distanţa dintre şine) normal de 1.435mm, 78 km cu ecartament îngust şi 61 km cu ecartament larg. Prin închiderea unor linii secundare utilizate rar, lungimea totală s-a redus cu aproape 3% între 1990 şi 2004. Dacă în UE circa 51% din linii sunt electrificate, în Romania procentul e de aproape 36%. Starea proastă a reţelei impune restricţii de viteză care afectează calitatea serviciilor. Totodată, vagoanele de tren şi locomotivele sunt vechi, iar pentru transportul de marfă cele cateva operaţiuni cu trenuri block limitează eficacitatea operaţiunilor intermodale, drept pentru care numărul pasagerilor feroviari şi volumele de marfă transportate pe cale ferată sunt în scădere.
Dintre cele 17 aeroporturi care funcţionează în Romania, doar cinci au înregistrat un trafic de peste 100.000 pasageri pe an în 2005, patru au înregistrat între 10.000 şi 50.000 pasageri, în timp ce celelalte opt au înregistrat sub 5.000 pasageri pe transport aerian în 2005.
Investiţiile reduse în construcţii noi şi în întreţinerea infrastructurii portuare maritime şi fluviale, incluzand echipamentele de manevrare, au fost insuficiente după 1989. Navigarea pe Dunăre pentru vasele mari este limitată de adancimea şi lăţimea canalelor şi şenalelor, şi cu doar cateva poduri şi feriboturi pentru traversare pentru transportul rutier, creează o barieră naturală comerţului. Lipsa investiţiilor în gestionarea cursului raurilor şi de servicii reduce valoarea căilor de transport pe apă, cu pierderi de trafic faţă de alte moduri.
Control ministerial
Beneficiarii proiectelor finanţate prin POST sunt operatori, organisme sau firme, publice sau private, responsabile cu iniţierea sau cu iniţierea şi implementarea operaţiunilor. În cazul schemelor de ajutor în conformitate cu articolul 87 din Tratat şi în cazul ajutoarelor acordate de organisme numite de statele membre UE, beneficiarii sunt organismele care primesc ajutorul public. Ministerul Transporturilor va folosi reţeaua agenţiilor de implementare existente implicate în gestionarea fondurilor de preaderare care se află sub propria jurisdicţie şi care se concentrează pe operaţiunile programului operaţional.
Beneficiarii trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru operaţiunile iniţiate şi să întocmească un plan financiar. Certificarea exactităţii şi a eligibilităţii cheltuielilor şi publicitatea legată de proiect cad tot în sarcina beneficiarilor.
Finanţarea proiectelor în sectorul transporturilor va viza şi egalitatea şanselor pentru grupuri defavorizate social, întrucat bărbaţii sunt în particular favorizaţi în găsirea unui loc de muncă în acest domeniu. POST presupune măsuri pentru menţinerea principiului egalităţii nu numai între sexe, ci şi în ceea ce priveşte alte minorităţi dezavantajate, incluzand persoanele cu handicap şi imigranţii, susţinute şi de revizuirea legislaţiei angajării forţei de muncă. În multe cazuri, necesitatea economică a generat o astfel de schimbare, în beneficiul angajării integrale a forţei de muncă şi libertăţii persoanei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
