Activitatea DNA și marile cazuri de corupție, vectorii raportului CE pe Justiție

În așteptarea raportului de monitorizare al CE pe Justiție care va fi publicat la începutul lunii viitoare, oficialii de la Bruxelles au schițat deja cele două coordonate asupra cărora se vor centra în analiza lor, determinate de activitatea DNA și de aplicarea parțială de către Legislativul de la București a recomandărilor comunitare cu privire la marile cazuri de corupție de la nivel înalt, care de ani buni se blochează în plen.  Astfel, obiectivul al treilea din Mecanismul de Cooperare și Verificare impus la aderarea României la UE urmărește consolidarea progresului deja realizat, continuarea formării profesionale și investigarea imparțială în cazul sesizărilor privind corupția la nivel înalt. „DNA a menținut etapele sale de investigație stabile și convingătoare în acuzațiile de corupție de nivel înalt și un număr semnificativ de cazuri a fost trimis către Curte“, apreciază oficialii Comisiei  Europene, care prezintă o statistică în acest sens. „Natura și numărul cazurilor stau mărturie în continuare dovezii eficienței unui Parchet specializat în problematica anticorupție“, se arată în schița de proiect a oficialilor de la Bruxelles, care au constatat că „numărul total al deciziilor date de Curte arată o creștere semnificativă“. Și în rapoartele din anii trecuți, activitatea DNA a fost apreciată de Comisie.
Pe de altă parte, „celeritatea cazurilor de corupție la nivel înalt supuse primei instanțe rămâne problematică“, arată că la data de 5 mai, din mai mult de 30 de cazuri ale foștilor și actualilor membri ai Parlamentului și Guvernului trimiși în judecată din anul 2005, numai doi au primit o decizie finală și numai cinci cazuri au primit o decizie a primei instanțe, deci până în prezent nu s-a ajuns la vreo decizie a Curții.