România are rezerve de gaze de șist de 1.444 miliarde de metri cubi, estimează Administrația americană pentru informație în domeniul energiei (EIA), în condițiile în care rezervele dovedite de gaze se plasează la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde metri cubi.
România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporție de 80% din producția internă. Diferența este importată din Rusia, prin intermediari, la prețuri ridicate.
Astfel, agenția guvernamentală americană estimează că România are rezerve de gaze de șist recuperabile tehnic (nedescoperite, care ar putea fi accesate cu tehnologia existentă) de 51.000 miliarde picioare cubice (cubic feet), adică 1.444 miliarde metri cubi.
Potrivit EIA, rezervele dovedite de gaze naturale ale României erau estimate la începutul acestui an la 4.000 miliarde picioare cubice, echivalentul a 113 miliarde metri cubi.
România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de șist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) și Franța (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA.
În ceea ce privește petrolul prins sub formațiuni de rocă de șist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, față de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.
Astfel, potrivit estimărilor instituției americane, explorarea zăcămintelor de șist ar crește cu 50% rezervele de petrol ale României și de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.
În Europa, excluzând Rusia și Ucraina, rezervele nedescoperite de gaze de șist sunt estimate de EIA la un total de 13.308 miliarde metri cubi, de peste 3 ori mai mult față de rezervele dovedite estimate la 4.105 metri cubi.
După Polonia, Franța și România, în topul rezervelor de gaze de șist din Europa urmează Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie și Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria și Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) și Spania (226 miliarde metri cubi).
Rusia are de asemenea rezerve subtanțiale de gaze de șist, estimate la 8.126 miliarde metri cubi, volum de câteva ori mai mic față de rezervele convenționale ale țării.
Ucraina are rezerve de gaze de șist estimate la 3.624 metri cubi, potrivit raportului.
Raportul relevă că aproximativ 10% din rezervele globale de petrol și aproape o treime din rezervele de gaze naturale se găsesc în zăcăminte situate sub formațiuni de roci de șist, în Statele Unite și alte 41 de țări unde explorarea acestor depozite este în fazele inițiale.
SUA deține cele mai mari rezerve de gaze de șist din lume, urmată de China, Argentina, Algeria, Canada și Mexic. În privința petrolului din zăcăminte de șist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina și Libia.
În România, grupul american Chevron deține mai multe licențe de explorare a zăcămintelor de gaze de șist, în județul Vaslui și în Dobrogea.
Chevron intenționează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puț de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui și va iniția studii seismice pentru cele trei perimetre din județul Constanța.
Industria gazelor de șist este contestată de activiștii de mediu, care susțin că accesarea zăcămintelor, mai greu accesibile față de depozitele tradiționale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanțe chimice.
SUA a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din lume și și-a asigurat securitatea energetică prin exploatarea la scară largă a zăcămintelor de șist, printr-un proces tehnic considerat periculos pentru mediu.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
