Promovarea, desi discreta, a Legii 550 referitoare la vanzarea spatiilor comerciale care apartin statului a scos la iveala nereguli in evidentele Primariei Municipiului Bucuresti. In urma unui -recensamant- al acestora, angajatii primariilor de sector din Capitala au descoperit peste 1.500 de spatii comerciale in plus fata de evidentele preluate initial de la Consiliul General. Astfel, daca in evidentele primare se specifica ca exista aproximativ 3.000 de spatii comerciale, dupa evaluarea facuta de primariile de sector, numarul a crescut la aproape 5.000. Intrebarea fireasca, in aceasta situatie, este daca respectivele spatii au fost omise voit sau… din greseala? Si intr-un caz, si in altul, municipalitatea da dovada, cel putin, de dispret fata de bunurile publice. Asta ca sa nu spunem mai mult, in conditiile in care mai sunt cetateni care cred inca in transparenta, cinstea si corectitudinea actului administrativ, asa cum este el -orchestrat- de municipalitate.
O noua hotarare a CGMB pentru spatiile -marite-
In noile conditii, Consiliul General al Municipiului Bucuresti se afla in ipostaza de a elabora o alta hotarare care sa prevada trecerea tuturor spatiilor in administrarea sectoarelor. Consiliul municipal Bucuresti a predat primariilor de sector o lista cu 3.104 spatii comerciale – din care 1.513 au revenit sectorului 1, numarul fiind marit acum cu 600.
Potrivit Legii 550 – act normativ care reglementeaza vanzarea spatiilor comerciale, construite din fondurile statului, de catre autoritatile locale – detinatorii de spatii comerciale care apartin primariilor sau regiilor locale au putut depune cereri pentru cumpararea lor prin negociere directa pana la 5 decembrie 2002. Din cauza ambiguitatii legii – creata mai ales din cauza lipsei unei metodologii de aplicare, care ar fi trebuit adoptata de catre guvern – doar cativa dintre chiriasii din spatiile comerciale bucurestene au putut sa se incadreze in termenul prevazut de lege pentru a depune documentatia necesara pentru a deveni proprietari prin negociere directa cu autoritatile locale.
Vanzarea ar aduce bugetului local peste 4.000 miliarde de lei
Reprezentantii autoritatilor locale estimeaza ca din vanzarea spatiilor comerciale bugetele locale ar putea obtine peste 4.000 miliarde de lei (adica aproape doua treimi din bugetul pe 2002 al Primariei Capitalei), suma care ar urma, potrivit edililor, sa fie alocata diferitelor proiecte de infrastructura.
Administratia Fondului Imobiliar (AFI), organism subordonat Primariei Capitalei, a fost desfiintata lunile trecute printr-o hotarare de consiliu, atributiile acesteia urmand a fi preluate de sectoare. In prezent, AFI, cea care a -contabilizat- atat de bine spatiile, se afla intr-o situatie incerta, hotararea prin care a fost desfiintata fiind contestata de primarul general. Cum justifica chiriile incasate de AFI numai de la 3.000 de detinatori de spatii comerciale, cand in realitate numarul acestora ar trebui sa se apropie de 5.000? Ce s-a facut cu acesti bani, mai ales ca municipalitatea a pierdut sute de miliarde prin neincasarea chiriilor de la multi agenti economici care le-au folosit -gratuit- spatiile?
Banii vor ajunge, chipurile, in infrastructura
Chiar in aceste zile, reprezentantii Consilului municipal si cei ai sectoarelor, majoritari PSD, pun la punct ultimele amanunte privind vanzarea magazinelor si depozitelor din Bucuresti. Dupa care isi pot face -numarul- privind investitiile in infrastructura urbana. Potrivit legii, chiriasii actuali pot cumpara prin negociere directa spatiile in care functioneaza, doar daca depuneau pana la 5 decembrie 2002 o cerere in acest sens. Prin negociere directa se vand numai spatiile detinute prin contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune, asociere in participatiune sau leasing. Si de aici incepe arbitrariul. -Marja- lasata de Legea 550, referitoare la faptul ca daca la intrarea in vigoare a actului normativ -titularul spatiului nu mai foloseste in mod direct spatiul-. Comisia poate sa-l vanda, la cerere, celui care il foloseste efectiv. Potrivit legii, mai pierd dreptul de a cumpara spatiile, prin negociere directa, persoanele fizice sau juridice care au inregistrat restante la plata chiriei, pe o perioada de cel putin sase luni consecutive pe durata derularii contractului, care au subinchiriat spatiul ori s-au asociat cu alte persoane sau care au obligatii neachitate catre stat la data vanzarii.
Confuzii… ca in aproape orice lege
Confuzii crase se pot naste la aplicarea prevederilor referitoare la vanzarea terenurilor aferente, intrucat legea nu precizeaza cum se stabileste suprafata aferenta. Daca situatia juridica a terenului este clarificata, el se poate vinde o data cu spatiul comercial, iar la vanzare se specifica eventualele sarcini care greveaza terenul. Licitatia spatiilor se face cu strigare, prin crestere cu un pas de licitare de 5 % din valoarea de pornire. Daca nici un participant la licitatie nu ofera pretul de pornire, licitatia va fi reluata in cel mult 12 zile de la data primei licitatii. A doua licitatie este valabila doar daca se prezinta cel putin doi ofertanti. Daca nici atunci nu se ofera pretul de pornire, presedintele comisiei scade pretul cu cate 5%. In cazul in care oferta nu ajunge nici la 50% din pretul de pornire, comisia poate cere de la participanti oferte cu plata in rate. Avansul este de 25%, iar ratele pot fi esalonate pe trei ani, cu dobanda anuala de 10%.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
